Pentru procesul de reglementare transnistreană anul 2013 a fost unul dificil, inclusiv pentru că Tiraspolul și Chișinăul nu au putut avansa prea mult în domenii sensibile precum cele de securitate sau referitoare la statutul politic al regiunii. S-a mers pe principiul pașilor mici care, deși nu a adus progrese spectaculoase, a menținut dialogul dintre părți și nu a admis tensionarea situației. Despre etapa la care se află în prezent procesul de negocieri, după cele cinci runde oficiale de tratative care au avut loc pe parcursul anului 2013 vorbește directorul Biroului pentru Reintegrare din cadrul Guvernului de la Chișinău, George Balan.
În cadrul Forului de Dezbateri pe integrarea europeană a Republicii Moldova, organizat de Fundația Friedrich Ebert și Asociația pentru Politică Externă, George Balan a declarat că la cele cinci runde oficiale de negocieri din 2013 au fost înregistrate mai multe progrese, în special ce țin de semnarea unor documente pentru protecția socială pentru libertatea circulației și promovarea unor proiecte de infrastructură. A fost prelungit mecanismul de circulație a trenurilor, iar Chișinăul a deschis oficii ale Biroului Migrație și Azil la linia administrativă de pe Nistru, ceea ce a facilitat libera circulație a oamenilor în regiune.
George Balan: Una din reușitele majore a fost adoptarea, în decembrie 2013, la ministeriala Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), a unei declarații pe Transnistria, care a reiterat poziția tuturor statelor membre ale OSCE cu privire la soluționarea conflictului transnistrean. Reglementarea trebuie să se facă cu respectarea suveranității, integrității teritoriale și a frontierelor internațional recunoscute ale Republicii Moldova. De asemenea, a fost reiterat atașamentul participanților la procesul de reglementare pentru cele trei coșuri de probleme pe care le avem în vizor în cadrul agendei procesului de reglementare. Toți participanții au convenit că ar trebui de continuat dialogul și de lucrat pe toate cele trei coșuri, inclusiv pe soluționarea politică a conflictului, a problemelor instituționale și a problemelor de securitate.
Chișinăul este gata să negocieze în cadrul formatului 5+2 și să treacă la discuții de substanță cu privire la statutul regiunii transnistrene. Au fost luate angajamente de către mediatori și observatori de a-și dubla eforturile pentru promovarea procesului de reglementare. Respectiv, putem spune că anul 2013 a culminat, după toate aceste cinci runde de negocieri în formatul 5+2, cu o declarație ministerială bună, care ne creează o anumită perspectivă și ne oferă o direcție bună de mișcare în cadrul președințiilor următoare ale OSCE. Avem nevoie de asta pentru a identifica o soluție viabilă a conflictului transnistrean și a ajunge la elaborarea unui statut special al regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova.
Lina Grâu: Dincolo de aceste aspecte pozitive, Chișinăul atenționează asupra faptului că în ultimul timp au loc din ce în ce mai des acțiuni care tensionează situația la linia administrativă cu regiunea transnistreană, acțiuni pe care autoritățile moldovene le califica drept provocări din partea Tiraspolului.
George Balan: În ultimul timp iau amploare acțiuni unilaterale și atmosfera din cadrul procesului de reglementare și în Zona de securitate se agravează. Cu părere de rău, aceste acțiuni unilaterale care duc la înrăutățirea situației sunt întreprinse de cealaltă parte în conflict – de Tiraspol, care în ultimul timp a întreprins acțiuni direcționate contra școlilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană, contra poliției care activează în Zona de securitate și împotriva instituțiilor penitenciare din orașul Bender.
Pe lângă aceste lucruri, mai sunt și anumite cazuri de blocare a liberei circulații a persoanelor, încercare de îngrădire a accesului țăranilor din raionul Dubăsari la pământurile pe care ei le dețin după traseul Râbnița-Dubăsari-Tiraspol. Plus un șir de declarații care vorbesc despre o posibilă eventuală despărțire dintre maluri. Sigur că astfel de acțiuni și declarații nu ajută procesului de reglementare.
Din partea autorităților moldovene vor fi continuate eforturile pozitive, abordarea vă rămâne aceeași. Vom avea în continuare o abordare pozitivă, pentru soluționarea problemelor doar la masa de negocieri, în formatul 5+2, în vederea restabilirii spațiilor unice în toate domeniile și mișcarea înainte în vederea creării unei vieți pozitive, bune pentru populația de pe ambele maluri ale Nistrului. De asemenea, apelul nostru către Tiraspol este de a ne mișca doar în cadrul formatelor existente și de a evita utilizarea acțiunilor unilaterale care pot perturba sau schimba situația existentă în prezent în Zona de securitate.
Lina Grâu: În ceea ce privește perspectivele reglementării transnistrene, oficialul moldovean subliniază că un impact important asupra regiunii va avea și semnarea, în 2014, a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și UE. Parte a acestui document este și Acordul de Liber Schimb care prevede reguli noi în comerțul cu UE. Agenții economici din regiunea transnistreană riscă să piardă o piață de desfacere importantă, dacă autoritățile de la Tiraspol nu vor accepta să implementeze regulile și standardele cerute de acest Acord, spune directorul Biroului pentru Reintegrare, George Balan.
George Balan: De la bun început, de când autoritățile de la Chișinău au demarat dialogul cu Bruxellesul cu privire la perspectiva Acordului de Liber Schimb pentru Republica Moldova, s-a luat în calcul și implementarea acestuia în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. De la bun început au fost invitați experții de la Tiraspol ca să participe de rând cu experții de la Chișinău la elaborarea tuturor documentelor și negocierea tuturor aspectelor implementării Acordului de Liber Schimb pe teritoriul Republicii Moldova.
Acordul de Liber Schimb și comerțul cu UE are un impact deosebit cât asupra malului drept, atât și asupra malului stâng al Nistrului. Dacă e să vorbim în cifre, circa 40 la sută din exporturile din regiunea transnistreană sunt direcționate către UE și alte 40 la sută din comerț sunt direcționate către malul drept. Respectiv comunitatea de afaceri din regiunea transnistreană este direct interesată în participarea la dialogul pe Acordul de Liber Schimb, pentru că dezvoltarea în paralel va aduce efecte negative pentru regiune, pentru business, pentru oamenii de afaceri.
S-a insistat destul de mult pentru implicarea reprezentanților din regiunea transnistreană, inclusiv la nivelul comunității de afaceri de acolo, în dialogul nostru cu Bruxellesul. În final s-a reușit și reprezentanți de la Tiraspol au participat la acest dialog, au participat la elaborarea documentelor, au făcut cunoștință cu toate aspectele procesului de negociere a Acordului de Liber Schimb.
Iar pentru că anumite aspecte politice la Tiraspol împiedică mișcarea înainte pe acest domeniu, s-a reușit de comun cu UE să amânăm implementarea Acordului de Liber Schimb în regiunea transnistreană pentru încă o perioadă de un an. Această perioadă de grație oferită comunității de afaceri și locuitorilor din regiunea transnistreană trebuie să fie utilizată pentru a pregăti regiunea și a face transformările necesare pentru ca regiunea transnistreană să fie aptă să intre în acest comerț liber cu UE. Și sperăm că de pe urma implementării acestui comerț liber în primul rând va avea de câștigat populația și comunitatea de afaceri. Acesta a și fost mesajul Chișinăului către Tiraspol, tot timpul – să lăsam deoparte discuțiile politice și să ne uităm mai mult la interesul direct al populației și a comunității de afaceri.
Pe lângă nivelul oficial se lucrează de asemenea la nivelul interacțiunii între societatea civilă de pe ambele maluri ale Nistrului, cât și la nivelul comunităților de afaceri, în vederea transformării și acordării întregului suport necesar și a sprijinului, în așa fel încât regiunea să fie gata să beneficieze de pe urma acestui Acord de Liber Schimb.
Interviul a fost realizat de către Lina Grâu și a fost publicat în Newsletter-ul Dialoguri Transnistrene, realizat în cadrul programului “Asistență tehnică pentru Biroul de Reintegrare al Republicii Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană.
