Armata rusă din Osetia de Sud și legătura cu GOTR din Transnistria — Moldova.org
Connect with us

Opinii

Armata rusă din Osetia de Sud și legătura cu GOTR din Transnistria

Publicat

pe

Acest articol a fost scris de către domnul Rosian Vasiloi, expert în securitate națională și management de frontieră la IDIS “Viitorul”. Opinia poate să nu coincidă cu poziția editorială a redacției Moldova.org.

***

Pe 5 februarie 2018, Vladimir Putin a semnat decretul pentru integrarea armatei autoproclamatei Osetia de Sud în Forțele Armate Ruse, după ce a fost ratificat de Duma de Stat a Federației Ruse la 24 ianuarie curent și aprobat de Consiliul Federației.
Acest acord a fost semnat de Prim-Ministrul Dmitri Medvedev cu pretinșii lideri separatiști la 30 martie 2017, la Moscova. Prin acest document Federația Rusă crează un precedent, care poate avea reflecții asupra zonelor de conflict din spațiul post-imperiu. În particular în Republica Moldova şi Ucraina, peste noapte toate forțele paramilitare sau separatiste vor fi integrate în Forțele Armate ale Federației Ruse. IDIS “VIITORUL” a informat despre acesta posibilitate încă în anul trecut. În studiul “Riscuri de securitate și apărare în contextul reglementării transnistrene” experții au constatat următoarele, care sunt actuale şi în situația zilei de azi:
– Completarea cu personal este din 2 surse, ca și pregătirea personalului, inclusiv și în cadrul GOTR;
– O parte din efectivul combatant a trecut prin diferite conflicte regionale;
– Zona de Securitate este împânzită de “structuri militare sau paramilitare” separatiste, ce contravine tuturor acordurilor în vigoare.
– Nu putem trece cu vederea și acțiuni de sfidare a autorităților constituționale, prin activități premeditate de încorporare în GOTR, ulterior acest contingent fiind folosit ca o rezervă de cadre pentru așa-zisele structuri de forță al regiunii transnistrene.
– Federația Rusă și regiunea separatistă și-au unit forțele pe dimensiunea apărării, securității și ordinii publice, chiar și dacă nu au declarat asta deschis;
– Federația Rusă „pompează” surse financiare în regiune, inclusiv și în domeniul apărării, securității și ordinii publice, pentru ca să organizezi asemena aplicații este foarte costisitor, în special în condițiile de azi extrem de dificile pentru regiune. În comparație, până în anul 2011, forțele paramilitare separatiste organizau 2-3 aplicații cu trageri de luptă pe an.
– Pretinsele forțe armate ale regiunii au nivel înalt de pregătire și dotate cu armament din arsenalele militare ale Armatei a 14-a;
– Toate aceste activități ale GOTR vin în contradicție cu principalul document în domeniul reglementării conflictului – Acordul cu privire la principiile de reglementare pașnică a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, semnat de Republica Moldova și Federația Rusă la 21 iulie 1992, și în particular prevederilor articolului 4, care prevede că “Unitățile Armatei a 14-a a Forțelor Armate ale Federației Ruse, dislocate în Republica Moldova, vor respecta cu strictețe neutralitatea. Cele două părți în conflict își asumă obligația de a respecta neutralitatea și de a se abține de la orice acțiuni ilicite față de patrimoniul militar, față de militarii acestei armate și membrii familiilor lor. Problemele privind statutul armatei, procedura și termenele retragerii ei pe etape vor fi soluționate în cadrul tratativelor dintre Federația Rusă și Republica Moldova.”
– Susținerea politică, economică, militară, informaționala din partea Federației Ruse care privea și privește regiunea transnistreană ca o zonă de interese strategice.
– În regiunea transnistreană avem trupe militare cu un nivel înalt de pregătire și dotate cu armament din fostele arsenale ale Armatei a 14-a;
– Avem o susținere politică, economică, militară, informaționala din partea Federației Ruse care privea și privește regiunea transnistreană ca o zonă de interese strategice.
– Nu este clară reacția mediatorilor și o explicație de ce mediatorii, tac și se fac că nu se întâmpla nimic De fapt, răspunsul e clar – “De ce să facem noi ceva, când voi sunteți maleabili!”
Îngrijorător este că autoritățile noastre, în special Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, nu au venit cu nici o reacție. Oare asta este adevărata susținere pentru partenerul nostru, Georgia?
De ce întreb? Pentru că Georgia a avut o reacție la acest capitol încă pe 24 ianuarie curent, în care se menționează:
“Printr-un astfel de demers provocator, Federația Rusă încearcă să împiedice rezolvarea pașnică a conflictelor și progresul potențial în cadrul discuțiilor internaționale de la Geneva. În plus, acțiunile Rusiei subminează arhitectura securității europene și sunt îndreptate spre destabilizarea situației într-o regiune mai largă”.
La rândul său Ucraina, vine și ea cu o poziție la acest capitol, pe data de 29 ianuarie curent, în care se menționează că “aceasta este următorul pas provocator și o continuare a politicii Kremlinului de a destabiliza situația din regiunea Mării Negre și de a submina arhitectura securității europene.
Am căutat pe pagina oficială a MAEIE o poziție la acest subiect și am găsit în total 46 comunicate de presă în perioada 24 ianuarie curent – 10 februarie curent, marea majoritate de comunicate, dar mai precis 36 sunt poze protocolare a conducerii MAEIE cu diferite ocazii. Şi nimic despre acest decretul lui Putin, nimic. Dacă cineva înțelege că comunicarea strategică constă în imagini protocolare, acel cineva greșește.
Citește mai departe

Opinii

Expert: Achizițiile publice, măcinate de corupție, furturi, fraude și interese meschine

Publicat

pe

De către

Deși se întreprind măsuri pentru eficientizarea procedurii achizițiilor publice, problemele pe care le semnalează businessul sunt corupția, furturile, fraudele și interesele meschine. Achizițiile publice sunt percepute drept utilizarea banilor publici incorect, ineficient și netransparent, constată expertul IDIS Viitorul, Viorel Pârvan în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.

Tenderele câștigate conform criteriului cel mai mic preț nu asigură totdeauna achiziționarea celor mai calitative bunuri, servicii și lucrări. Or, în multe cazuri responsabilii de achiziții nu posedă cunoștințe necesare pentru a răspunde la întrebări sau pentru a oferi informații suplimentare operatorilor economici.

”Sistemul de achiziții publice din Republica Moldova este unul birocratic, deoarece pentru pregătirea ofertelor operatorii economici trebuie să prezinte un șir de certificate, multe dintre care operatorii economici nu le consideră importante/esențiale, iar pentru a le obține este nevoie de timp. Legislația existentă este relativ bună, problemele apar mai mult la implementarea prevederilor ce țin de achizițiile publice.”, susține Viorel Pârvan, care citează datele sondajului realizat de IDIS Viitorul. ”Indexul percepției achizițiilor publice”.

În ceea ce privește contestațiile, agenții economici nu le depun în cazul în care au conlucrat anterior cu autoritatea contractantă. Operatorii economici nu doresc să-și înrăutățească relațiile cu autoritatea, având în perspectivă planuri de colaborare.

Totodată, operatorii economici presupun că vor întâlni reticențe din partea autorităților contractante ulterior când vor încerca să participe la alte proceduri de achiziție.

Pentru îmbunătățirea sistemului achizițiilor publice, mediul de afaceri recomandă: atragerea la răspundere penală a tuturor factorilor de decizie implicați în fraudarea achizițiilor publice, cu aplicarea confiscării extinse a averii, creșterea nivelului de competență, pregătire și calificare a funcționarilor publici și tuturor părților implicate în procesul de achiziție, prin oferirea de training-uri, workshop-uri.

De asemenea, se propuneridicarea salariilor funcționarilor publici pentru a preveni și reduce corupția și nu în ultimul rîndrevizuirea criteriilor de atribuire, prin substituirea criteriului ”cel mai mic preț” cu criteriul ”calitate / preț”.

Citește mai departe

Opinii

Femeile care au făcut Marea Unire

Publicat

pe

De către

Câte femei unioniste române cunoști? La lecțiile de istorie nu se vorbește mai nimic despre ele.

Gradul scăzut de implicare publică a femeilor române unioniste nu a depins de ele însele. Faptul că au fost o minoritate – atât numerică, dar și discursivă – în avangarda dominată de bărbați a mișcării unioniste a fost cauzat de obstacolele artificiale, culturale și politice, ale vremii.

În cifre absolute, putem estima câteva sute de mii, provenind din burghezie și din țărănimea prosperă. În termeni relativi, au fost tot atât de multe cât bărbații români unioniști. Unde e istoria măcar a celor câtorva zeci de femei care au fost în proximitatea „fruntașilor” Marii Uniri ?  În cel mai bun caz, e încă îngropată în arhivele familiilor și reuniunilor de femei. Dar în cele mai multe cazuri a dispărut o dată cu ele.

Potențialul lor politic și dorința lor de implicare au existat, dar s-au lovit de convențiile patriarhatului (care, surpriză, mai există și astăzi).

Vezi aici unul din episoadele proiectului video Istorie pe șleau  al istoricului Vlad Pașca, care este dedicat femeilor ce au făcut munca migăloasă din culisele Marii Uniri.

Citește mai departe

Economie

În 2,5 ani, leul s-a apreciat cu 23% față de dolar. Ce urmează?

Publicat

pe

De către

Leul moldovenesc se apreciază continuu timp de 32 de luni consecutiv începând cu ianuarie 2016. Astfel, din ianuarie 2016 și până în prima săptămână din august 2018, leul s-a apreciat cu 23% de față de dolar, iar față de euro cu 15%, scrie pe blogul său expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, oferta excesivă de valută din partea cetățenilor în ultimii 2,5 ani a fost cu 665 milioane dolari mai mare decât cererea din partea agenților economici. Aceasta a fost factorul de bază care a determinat aprecierea valutei naționale.

Totodată, Veaceslav Ioniță a menționat că în viitorul apropiat vom asista la 2 fenomene cu efecte diametral opuse: Legea privind amnistia capitalului care, cel mai probabil, va genera noi intrări de valută în piață și creșterea ofertei de valută și, respectiv, experiența ultimilor 15 ani arată că în preajma alegerilor unii jucători decid să retragă valuta de pe piață și creează o cerere ridicată.

Tind să cred că aceste două tendințe diametral opuse se vor compensa una pe alta și pe final nu vom asista la perturbații majore pe piața valutară”, a opinat expertul.

Constatările expertului Veaceslav Ioniță:

  • Leul moldovenesc se apreciază continuu timp de 32 de luni consecutiv începând cu ianuarie 2016
  • Față de USD leul s-a apreciat cu 23% de la 20,31 Lei/USD în ianuarie 2016 până la 16,53 lei/USD în prima săptămână din august 2018
  • În această perioadă leul s-a apreciat față de Euro cu 15% de la 22,08 Lei/Euro până la 19,22 Lei/Euro
  • Cursul valutar în Moldova se duce doar după USD, iar față de Euro se stabilește în dependență de evoluția cursului USD/Euro pe piața internațională. În perioada analizată Euro s-a apreciat față de USD cu 8% de la 1,09 USD/Euro până la 1,16 USD/Euro.
  • Leul a cunoscut în acești 2 ani și jumătate câteva deprecieri ușoare față de Euro în perioadele când Euro se aprecia mai accelerat față de USD.
  • În perioada 2014-2015 cererea Netă de Valută a fost cu 800 milioane USD mai mare decât Oferta, fapt ce a dus la deprecierea valutei naționale.
  • In primul trimestru 2016 cererea și oferta de valută s-a echilibrat la nivel de 1,76 miliarde USD în valoare anuală.
  • În perioada 2016-2018(tr.II) Oferta Netă de valută a fost cu 665 milioane USD mai mare decât cererea. Această situație s-a datorat creșterii mai accelerate a ofertei din partea persoanelor fizice decât a cererii de valută din partea persoanelor juridice. Această ofertă excesivă a dus la aprecierea valutei naționale.
  • Cea mai mare presiune pe piața valutară, prin ofertă excesivă de valută sa întâmplat în trimestrul II și III din 2016 urmat de trimestrul II,III și IV din 2017.
  • În 2018 presiunea pe piața valutară a scăzut considerabil, datorită creșterii mai accelerate a cererii, în special în trimestrul II, când cererea de valută a atins nivelul record de 546 milioane USD, comparativ cu media de 400 milioane USD din ultimii 2,5 ani. Piața valutară în trimestrul II din 2018 a avut un comportament atipic perioadei 2015-2017 și a fost asemănătoare trimestrului II din 2014 înainte de alegeri.
  • Ce va fi mai departe? Greu de prognozat deoarece v-om asista la 2 fenomene cu efecte diametral opuse. 1) Legea privind amnistia capitalului cel mai probabil va genera noi intrări de valută în piață și creșterea ofertei de valută, 2) experiența ultimilor 15 ani arată că în preajma alegerilor unii jucători decid să retragă valuta de pe piață și creează o cerere ridicată. Tind să cred că aceste două tendințe diametral opuse se v-or compensa una pe alta și pe final nu v-om asista la perturbații majore pe piața valutară.
  • În opinia mea Leul moldovenesc până la alegeri va avea o rată stabilă cu o ușoară înclinație de apreciere față de USD și Euro.
Citește mai departe