Majoritatea politicienilor şi analiştilor atestă o înrăutăţire a situaţiei mass-media în R. Moldova pe parcursul anului 2006.
Mass-media “se îngălbeneşte”
Solicitată să comenteze situaţia mass-media în anul ce s-a scurs, liderul fracţiunii comuniştilor din Parlament, Eugenia Ostapciuc, a declarat pentru Info-Prim Neo că, odată cu apropierea de alegerile locale, o parte din mass-media “se îngălbeneşte”. “O mare parte din informaţia apărută în ziare nu este obiectivă, fiind în folosul unor forţe politice. Presa ar trebui să se străduie ca să fie stabilitate în ţară şi să nu aprindă spiritele”, a spus ea. Ostapciuc s-a adresat ziariştilor să nu fie extremişti, să nu facă articole la comandă şi să nu lucreze pentru politicieni concreţi.
Există liste de persoane care nu trebuie să apară la TRM
Pe de altă parte, în opinia lui Oleg Serebrian, liderul Partidului Social Liberal (PSL), anul 2006 a fost cel mai dificil pentru mass-media din 1991 încoace. Contrar asigurărilor date de către preşedintele Voronin formaţiunilor din opoziţie care l-au votat în aprilie 2005, dar şi partenerilor occidentali ai R. Moldova, guvernarea comunistă a organizat o veritabilă cruciadă contra mass-media în acest an. Potrivit lui Serebrian, printre cauzele acestei contrarevoluţii comuniste ar fi apropierea campaniei electorale locale, dar şi scăderea deja vizibilă a popularităţii PCRM şi a liderilor săi. În aceste condiţii, comuniştii caută să stârpească orice germene de presă liberă, să lichideze orice posibilitate de a emite un punct de vedere divergent în raport cu mesajul oficial. La “Teleradio-Moldova” există liste nescrise de persoane publice care nu trebuie să apară sub nici o formă la TVM sau la Radioul Naţional, susţine liderul social-liberal, menţionând că mai recent a aflat de la unii jurnalisti de la “Euro TV Chişinău” că această practică intră în aplicare şi la acest post de televiziune. Serebrian crede că următoarele ţinte vor fi cele mai influente ziare necontrolate de putere şi, eventual, posturi de radio precum "Vocea Basarabiei". Pentru a preveni degradarea situaţiei în sfera mass-media e nevoie de un efort concertat al opoziţiei politice, dar şi al asociaţiilor de jurnalisti, care ar trebui să sensibilizeze instituţiile internaţionale şi, mai ales, Consiliul Europei despre starea reală de lucruri. “Aici trebuie să recunoaştem că PCRM şi sateliţii lor politici sunt foarte activi şi, având la îndemâna misiunile diplomatice, alte canale oficiale, reuşesc să influenţeze poziţia Strasbourgului care, neavând contrasemnale, nu se prea oboseşte să verifice situaţia reală”, a mai declarat liderul PSL.
Sindromul preelectoral
Eduard Muşuc, preşedintele Partidului Social Democrat susţine că situaţia cu mass-media se explică, în mare, prin sindromul preelectoral. Guvernarea vrea să obţină cu orice preţ controlul total asupra mass-media şi cazul „Antena C” şi „Euro TV” este cel mai relevant în acest sens. A fost ignorat în primul rând dreptul constituţional la informare. Interesele de clan au prevalat în faţa interesului public. „În spatele tuturor declaraţiilor se întrevede obiectivul clar al guvernării – de a substitui informarea imparţială şi echidistantă a cetăţenilor cu o propagandă ordinară. În acelaşi context se încadrează atacurile guvernării asupra PRO TV şi ziarelor independente”, mai declară Muşuc.
Mass-media a promovat dezmăţul şi desfrâul
În opinia lui Ion Mereuţă, preşedintele Partidului Umanist din Moldova, pe tot parcursul anului 2006, dreptul la informaţie, consfinţit în Constituţie, a fost încălcat şi populaţia a fost informată unilateral. Nu numai audiovizualul în RM, ci mijloacele de informare în masă în general sunt controlate şi cenzurate de guvernare. „În acelaşi timp, mass-media nu a avut priorităţi în educaţia omului nou cu virtuţi morale şi divine, în promovarea valorilor autentice şi general umane, a demnităţii umane şi naţionale, a patriotismului prin muncă, a iubirii faţă de ţară şi neam etc. Adeseori s-a promovat dezmăţul şi desfrâul, faptele rele, comportamentul neadecvat – fumatul, consumul de alcool etc.”, consideră preşedintele PUM.
Jurnalişti nu trebuie să se lase învinşi
Şi Nicolae Andronic, liderul Partidului Popular Republican, este de părerea că în anul 2006 situaţia mass-media şi, în general, a libertăţii de exprimare doar s-a înrăutăţit. Intimidarea şi hărţuirea presei scrise şi a posturilor audiovizuale prin trucarea unor procese judiciare, prin implicarea organelor de forţă, prin percheziţii, evacuări forţate a jurnaliştilor etc. demonstrează clar acest lucru. La fel, din câte se pare, va fi şi anul 2007 şi mai ales anul 2008 – anul care va preceda alegerile parlamentare. Nici PCRM, nici partenerii săi de coaliţie – PPCD şi PDM, n-au interesul ca societatea să afle adevărul despre ceea ce fac în realitate guvernanţii. Dar aceasta nu înseamnă că jurnaliştii trebuie să se lase învinşi. Atât reprezentanţii oneşti ai puterii a patra, cât şi politicienii din adevărata opoziţie trebuie să facă un front comun – bine ar fi ca el să se formalizeze în vreo structură, dar dacă nu e posibil, atunci să existe, cel puţin, o formă de solidaritate morală, pentru a nu permite guvernanţilor să ne astupe gura, consideră Nicolae Andronic.
PCRM şi PPCD doresc să se vadă şi să se audă doar pe ei
Vitalia Pavlicenco, preşedintele Partidului Naţional Liberal, apreciază drept proastă situaţia mass media în R. Moldova, în 2006. Unele ziare, posturi radio şi TV, cu adevărat independente, continuă să lupte pentru schimbări democratice. În acest an, însă, s-a developat esenţa comuniştilor şi a sprijinitorilor lor, care nu vor informare obiectivă, nu vor transparenţă şi concurenţă, continuând să prefere să facă lucrurile la întuneric, cu o presă de buzunar. „Aceşti comunişti nu înţeleg un lucru elementar – că o presă eficientă şi bună e cea care critică, pentru a se îndrepta greşelile, a se fura mai puţin şi a se combate corupţia. Iar Voronin se supără că presa şi sondajele arată familia sa ca cea mai coruptă. Astfel, s-a adoptat un document-făcătură privind audiovizualul, prin care s-a instaurat controlul deplin asupra mass media nepublică din Moldova, fapt ce “dă rod” şi prin tensiunile din jurul „Antenei C” si „Euro TV”, posturi imparţiale până acum. Asta pentru că PPCD şi PCRM vor posturi media în care să se vadă şi să se audă doar pe ei”, a declarat Pavlicenco.
În Moldova se dezvoltă „democraţia dirijată”
Valentin Krîlov, secretar executiv al Partidului Socialiştilor din Moldova „Patria-Rodina”, de asemenea consideră că situaţia cu mass-media în anul 2006 în întregime a fost nefavorabilă. Adoptarea Codului audiovizualului, din punct de vedere al drepturilor constituţionale ale omului, n-a dat nimic folositor nici societăţii civile, nici cetăţenilor. Accesul liber la informaţie, libertatea presei, pluralismul politic şi alte valori prevăzute de Constituţie – toate sunt numai declaraţii. „Suntem martori dezvoltării în RM a aşa-numitei «democraţiei dirijate», care funcţionează în favoarea guvernării actuale. În acest context, nu avem temeiuri pentru un pronostic pozitiv pentru anul viitor. Starea de lucruri poate fi schimbată numai cu ajutorul instituţiilor internaţionale care, spre regret, mai demonstrează standarde duble”, susţine Krîlov.
Jurnaliştii nu ştiu să-şi apere interesele
La rândul său, analistul politic Igor Boţan susţine că 2006 a fost unul din cei mai dificili ani pentru mass-media. Cu certitudine, principalele problemele, într-un fel sau altul, au fost legate de adoptarea noului Cod al audiovizualului şi implementarea prevederilor acestuia. Comunitatea ziariştilor ştie mai bine ca oricine că nu există un subiect mai sensibil pentru o democraţie decât libertatea de exprimare. Dar, ştie la fel de bine că audiovizualul este un foarte puternic instrument de câştigare a banilor prin reclamă, precum şi cel mai important instrument de influenţare a opiniilor electorale ale cetăţenilor. Adică, în afară de asigurarea unor drepturi fundamentale ale cetăţenilor, audiovizualul reprezintă un „nod” în care se împletesc mari interese de business şi de politică. Din această perspectivă, era absolut evident că cei mai abili reprezentanţi ai comunităţii ziariştilor trebuia să ştie a face advocacy pentru breasla lor. Dar, această capacitate a breslei ziaristice este cel mai vulnerabil punct al ei, consideră Boţan. Asta mai cu seamă că grupul parlamentar ad hoc a fost constituit din foşti ziarişti, care au invitat reprezentanţii organizaţiilor de profil să coparticipe la elaborarea Codului Audiovizualului, ofertă care a fost respinsă de maniera – “noi vom merge pe altă cale”.
În opinia analistului, aceasta o mare greşeală. Este adevărat că intervenţia post-factum a organizaţiilor media, adică după ce fusese elaborat primul proiect al Codului, a fost una foarte energică şi competentă. Multe lucruri au fost reparate şi îmbunătăţite, dar au intrat în joc antagonismele politice anterioare. Asta a pecetluit soarta posturilor „Antena C” şi „Euro TV”. Formal, învinuirea acestor posturi de partizanat politic este corectă, fiind, de facto, una absurdă. Dacă vom consulta rapoartele OSCE din ultimii ani, referitoare la monitorizarea alegerilor, vom descoperi că cele două posturi au fost, oarecum, părtinitoare. Dacă vom intra în esenţa lucrurilor, vom vedea că caracterul uşor părtinitor a fost unul de corecţie a părtinirii clare a „Teleradio Moldova”. Dar, sub acoperirea antagonismelor politice, nu se face deosebire, ci se aplică prevederile noii legislaţii. „Cred că nişte avocaţi buni vor găsi în deciziile Consiliului municipal lucruri care depăşesc limitele legalităţii. Mă tem însă că asta nu va schimba soarta colectivelor de ziarişti de la cele două posturi”, spune sursa citată.
„Trebuie să se înţeleagă că nicio guvernare nu va oferi drepturi pur şi simplu. Democraţia este un exerciţiu permanent de revendicare competentă a drepturilor. Anul 2007 este unul electoral şi, din păcate, cred că ziariştii se vor confrunta în campaniile electorale cu aceleaşi probleme cu care, de fapt, s-au obişnuit deja”, a conchis analistul Igor Boţan, citat de Info-Prim Neo. // Info-Prim Neo
