Connect with us

Diverse

Anatolie Taran, doctorul care făureşte frumuseţea cu bisturiul/ INTERVIU

Publicat

pe

Pentru el, sănătatea și frumusețea merg mână în mână, de aceea, vocația de medic o îmbină armonios cu cea de artist. Munca sa seamănă mult cu cea a unui sculptor, doar că în loc de daltă folosește bisturiul, iar materialul asupra căruia lucrează este chiar corpul uman. Vorbim despre chirurgul plastician Anatolie Taran, profesor universitar la Catedra de Ortopedie-traumatologie a Universității de Stat de Medicină şi Farmacie ”Nicolae Testemiţanu”, care a acceptat să ne destăinuie detalii din activitatea sa, dar și propria viziune despre chirurgia plastică, domeniu al medicinei care capătă tot mai mult teren în societatea modernă. 

Cum ați caracteriza, în câteva cuvinte, munca dumneavoastră, în calitate de chirurg plastician?

Chirurgia, în general, este un domeniu al medicinei care necesită nu doar profesionalism, dar și multă dăruire și încredere în forțele propriu. Atunci când ai în față un om, care își dă corpul pe mâna ta, responsabilitatea care îți revine este foarte mare, iar greșelile nu pot fi admise. Și dacă scopul operațiilor tradiționale este de a trata o maladie, cele plastice au rolul de a transforma corpul uman, de a-l face mai frumos. Iar asta presupune un simț dezvoltat al esteticului, nu doar dibăcie în mânuirea bisturiului.

Ce trebuie să facă un medic pentru a câștiga încrederea pacienților?

Spre deosebire de alte specialități medicale, cum ar fi medicina de familie, clinicienii etc., la care pacienții ajung fie din motive de urgențe medicale, tratamente indispensabile sau se află în sectorul de activitate al medicului respectiv, pacienții ajung la chirurgii plasticieni doar după ce îi studiază pe specialiștii în domeniu. Așadar, odată ce pacienții se adresează pentru o consultație la mine, înseamnă că fie au citit recenzii, fie au venit în baza unei recomandări. Prin urmare, încrederea lor este rezultatul activității mele în domeniul chirurgiei estetice și plastice, desfășurată pe parcursul a peste 20 ani. Bineînțeles, competența tehnică este foarte importantă pentru pacient, însă decizia finală de a-și încredința corpul medicului, pacientul o ia abia după consultație, iar baza acesteia este comunicarea. O relație bazată pe încredere pornește de la atitudinea medicului față de pacient, al respectului față de acesta, de la abilitatea medicului de a asculta și înțelege nevoile, așteptările și percepția pacientului față de frumos. Majoritatea oamenilor apelează la aceste metode chirurgicale pentru a se simți mai confortabil în propria piele sau pentru a remedia anumite neajunsuri percepute deseori subiectiv. De aceea, este foarte importantă păstrarea onestității în raport cu pacientul și comunicarea sinceră a celor mai oportune posibilități de soluționare a problemelor cu care se confruntă, astfel încât pacienții să aibă așteptări realiste. Comunicarea onestă și corectă, confortul pacientului, atenția, loialitatea,  respectarea principiilor morale – toate aceastea mă ajută să câștig încrederea celor care apelează la mine.

Cum arată ziua unui chirurg plastician?

Fiecare zi este o provocare. De regulă, dimineață am programate intervenții chirurgicale, care pot dura și câteva ore. În restul zilei, vizitez pacienții, efectuez proceduri medicale postoperatorii și ofer consultații. Consultațiile sunt foarte importante pentru chirurgii plasticieni, deoarece relația cu pacienții comportă o încărcătură emoțională enormă. Nu este un lucru ușor, însă, la sfârșitul zilei, gândul că am ajutat pe cineva să devină mai fericit îmi aduce o satisfacție enormă.

Este chirurgia estetică o necesitate sau mai mult un moft al unor oameni care vor să arate bine?

Chirurgia estetică, plastică și reconstitutivă poate nu doar îmbunătăți viața unui om, dar și s-o schimbe radical spre bine. În primul rând, chirurgia plastică și reconstitutivă oferă șansa multor pacienți cu malformațiile congenitale, cicatrici mari rămase în urma unor traume profunde sau care au suferit pierderea unor părți ale corpului, cum ar fi în cazul mastectomiei, de a duce o viață normală și integră din punct de vedere fizic, psihologic și social.

Motivele pentru care pacienții optează pentru serviciile chirugului estetician sunt, pe de o parte, teama de discriminare, de marginalizare, ca urmare a problemelor legate de vârstă sau forme ale corpului, dar și dorința de diminuare a sentimentelor neplăcute de depresie, rușine sau anxietate socială. Chirurgia estetică le oferă oportunitatea oamenilor de a modifica acele trăsături ale feței sau corpului care nu sunt dorite sau pentru a arăta mai tineri și mai sănătoși.

În societatea contemporană, chirugia estetică devine din ce în ce mai populară, tocmai pentru că oferă metode de eficiente și accesibile de rezolvare a multor probleme, nu doar de ordin medical, dar și psihologic și social. Faptul că solicitările pentru serviciile de chirurgie estetică sunt în continuă creștere arată că pacienții au nevoie de aceste tratamente, că există un grad de satisfacție crescut al beneficiarilor de aceste servicii medicale și că acestea sunt indispensabile, în condițiile în care alte metode nu au fost eficiente.

Chirurgia estetică este o ramură a medicinei care se dezvoltă vertiginos și este greșit să considerăm că are la bază interese pecuniare. Oamenii dintotdeuna au tins spre perfecțiune, spre căutarea frumosului și au apreciat ceea ce este plăcut privirii, încercând diverse metode de realizare a acestor scopuri. Așadar, chirurgia estetică este un produs al societății. Astăzi, aceasta oferă șansa multor femei și bărbați de a se bucura de o perioadă activă a vieții mai lungă, de a înstrăina acele defecte care îi împiedică să-și realizeze scopurile.

După tratamentele chirurgicale estetice, în primul rând, pacienții încep să se simtă mai  bine în propriul corp, devin mai încrezuți. Bineînțeles că această afirmație nu pretinde să înlocuiască frumusețea interioară, calitățile morale și sufletești ale persoanei, ci să o completeze. O persoană care ține la corpul său tinde să se îngrijească mai mult, acordă o mai mare atenție modului în care se alimentează, cum are grijă de sănătatea sa. Astfel, sunt beneficii pentru sănătate pe termen scurt și lung. În al doilea rând, aceste persoane socializează mai ușor, nu le este jenă să apară în public, iar oamenilor le plac persoanele încrezute în sine. În plus, orice om care arată bine este plăcut, iar până a-i cunoaște personalitatea, aspectul fizic este cel care atrage atenția.

În ceea ce privește persoanele de vârstă medie și în etate, chirurgia estetică este o cale de a-și păstra aspectul tânăr, de a scăpa de riduri, pungile sub ochi, pleoapele ptozate etc. Acest lucru contribuie la prelungirea perioadei de activitate profesională, aprecierea familiei și menținerea unui spirit pozitiv. Viața socială activă este un factor important în creșterea calității vieții, îmbunătățirea relațiilor de familie și cu cei din jur.

Mulți pacienți, din cauza aspectului atipic (fie urechi clăpăuge sau deformări ale nasului), rămân din copilărie cu sechele psihologice, din cauza hărțuirii colegilor, de exemplu. Odată cu repararea acestor neajunsuri, aceste persoane scapă definitiv de amintiri, emoții și sentimente negative, soluționând și multe probleme psihologice. În cazul copiiilor, acest lucru poate fi remediat încă din copilărie, astfel putând fi evitate multe probleme care pot apărea ulterior.

Chirurgia estetică este o opțiune sigură și accesibilă pentru toți cei care doresc să-și schimbe viața în bine. Beneficiile sunt evidente pe toate planurile și, în final, pacienții devin mai fericiți. Așadar, chirurgia estetică poate nu doar modifica starea unui om, dar și să-i schimbe în bine întreaga viață.

În ultima vreme, societatea noastră a fost marcată de mai multe scandaluri care vizau sistemul medical din țara noastră. Cât de fondate sunt criticile la adresa medicilor?

Ca în orice sistem, și în cel medical există diferite probleme. Se întâmplă greșeli și erori medicale, cazuri de malpraxis. Medicii activează în condiții extrem de dificile, lipsa resurselor materiale, financiare, dar și umane fiind un factor de stres enorm. Mulți medici ajung la stare de epuizare profesională, așa-zisul burnout, ceea ce le afectează comportamentul nu doar în raport cu pacientul, dar și cu întreaga comunitate și chiar cu el însuși. Totuși, mulți medici lucrează cu dăruire și își dedică întreaga viața salvării altor vieți. De aceea, este incorect să învinuim întreaga breasla medicală pentru comportamentul uneori incorect al unor exponenți ai săi. Pe de altă parte, problemele nu trebuie văzute exclusiv în persoana medicilor. De multe ori, deficiențele de comunicare și comportament derivă și din incapacitatea pacienților de a înțelege pe deplin rolul și misiunea medicului, iar reacțiile critice sunt uneori rezultatul unor așteptări exagerate sau pretenții nefondate. Și presa, în căutare de senzații, are tendința de a exagera și a trata superficial cazurile, iar în acest fel, contribuie la ostilizarea relațiilor dintre medici și pacienți și creează o situație conflictuală la nivelul întregii societăți, ceea ce este în detrimentul nostru, al tuturor. Sigur, există multe probleme, însă ele trebuie tratate individual și cu bună intenție. Nu îndreptățesc, în niciun caz, brutalitatea, indiferența, lipsa bunului simț și, bineînțeles, neîndeplinirea datoriilor morale și profesionale ale lucrătorilor medicali. De aceea, consider că trebuie să ne recunoaștem greșelile și să fim obiectivi față de cei care greșesc. Doar așa putem înțelege care este cauza problemelor și evitarea lor pe viitor. Fiecare dintre noi activează în cadrul unui sistem, într-o societate cu diverse probleme social-economice. Așadar, este importantă abordarea problemelor în complex, prin edificarea unui management al eticii la nivelul instituțiilor medicale, care să nu se axeze doar pe critică și sancțiuni, dar și pe educația morală a tuturor lucrătorilor medicali și căutarea soluțiilor pentru depășirea crizelor.

Ce planuri aveţi pentru anul 2018?

Bineînțeles, să avansez în plan profesional, să perfecționez tehnicile și tratamentele aplicate. În acest sens, intenționez să particip la evenimente științifice și medicale, atât în țară, cât și peste hotare. Să contribui, în măsura posibilităților, la edificarea frumosului și, zi de zi, să încerc să fac lumea mai fericită.

Interviu realizat de Nicolae Tănase

Citește mai departe

Diverse

Silvia Radu despre Dodon: Și-a încordat mușchii să arate că nu este un președinte de formă

Publicat

pe

De către

“Și-a încordat mușchii ca să arate oamenilor că nu este un președinte de formă”. Asta spune Silvia Radu despre faptul ca șeful statului Igor Dodon a refuzat să semneze decretele de numire în funcție a noilor miniștri.

Totodată, după ce a fost investită oficial în funcția de ministru al Sanătății, Silvia Radu i-a transmis și un mesaj președintelui.

“Dodon a zis că nu fac diferența între paracetamol și aspirină. Vreau să-i spun lui Dodon că atunci când o să-l doară capul să vină să-i zic ce pastile să ia.”

Menționăm că Dodon a fost suspendat temporar de CC după ce a refuzat repetat să semneze decrete de numire în funcție a noilor miniștri.

Citește mai departe

Diverse

Prima Casă: 65 de credite au fost solicitate pe parcursul săptămânii trecute

Publicat

pe

De către

65 de credite au fost solicitate pe parcursul săptămânii trecute, în cadrul acestui proiect. Astfel, media de solicitanţi a ajuns la 13 credite pe zi, după ce media zilnică în primele 3 luni de implementare a programului constituia doar 2,3 credite solicitate.

Amintim că până în prezent peste 400 de beneficiari au primit credite pentru procurarea locuinţelor sau le-au fost acceptate solicitările de finanţare.

Valoarea totală a creditelor oferite prin intermediul celor cinci bănci participante la program se ridică la peste 183 de milioane de lei, iar suma garanţiilor oferite de stat este de peste 91 de milioane de lei.

Costul mediu al unei locuinţe procurate este de peste 547 de mii de lei. Cele mai solicitate apartamente sunt cu o suprafaţă medie de 58 de metri pătraţi.

Citește mai departe

Cultură

Curiozități și ciudățenii din cultura și tradiția fotografică din secolul XIX

Publicat

pe

De către

Odată cu apariția dagherotipiei și a fotografiei în sec. XIX, au apărut și niște obiceiuri – pe atunci mai mult decât acceptate, dar care azi par cel puțin ciudate. Vorbim despre faptul că, acum câteva secole, fotografierea oamenilor decedați era o practică obișnuită.

La început, serviciile fotografilor erau scumpe și mulți dintre cei cu venituri mai modeste nu-și permiteau o fotografie pe parcursul vieții. Însă atunci când cineva din familie se stingea din viață, foloseau acest prilej pentru a face o fotografie în amintirea celui decedat. Totodată, alături de răposat se fotografiau toți, ca să nu mai cheltuie banii pentru alte fotografii.

Aceste fotografii reprezentau niște suvenire sentimentale în amintirea răposatului. Cele mai populare fotografii erau cele ale copiilor decedați și ale nou-născuților, deoarece rata mortalității infantile în vremurile epocii victoriene era destul de înaltă (n.red.: epoca domniei reginei Victoria ale Marii Britanii, 1837-1901). Aceste imagini erau uneori singura amintire pentru membrii familiei. Unde mai pui că era destul de greu să ții copiii vii în fața dagherotipului, care făcea fotografia destul de încet

Enlarge

0_e6089_646ba88b_L
dagherotip cu copii

Apogeul popularității fotografierii defuncților a fost atins la sfârșitul secolului XIX, apoi interesul s-a diminuat, fiind înlocuit cu popularitatea fotografiilor instante. Cu toate acestea, și în secolul XX se putea întâlni această tradiție. Fotografia post-mortem arăta fața răposatului în prim-plan sau corpul în întregime, uneori apărea și în sicriu. De obicei însă, răposatul era fotografiat în așa fel, încât să se creeze iluzia unui somn adânc sau în poza nestingherită a unui om viu.

Enlarge

0_6db0e_30f53ee9_L
Poză de familie alături de răposat

Copiii erau așezați în cărucior, pe scăunele sau pe canapea, înconjurați de jucăriile preferate. O altă tradiție era să se fotografieze toată familia sau rudele apropiate. Aceste fotografii erau făcute atât în casa celui decedat, cât și în atelierul fotografului.
În pozele mai târzii, cei decedați erau deseori fotografiați în sicrie, având alături toată familia, rudele și prietenii care participau la înmormântare. Tradiția de a face asemenea poze se mai păstrează și astăzi în unele țări din Europa de Est și în țările catolice ale Americii Latine.

Pentru fixarea persoanelor decedate, în atelierele de fotografie erau diferite stative și accesorii.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com