Rusia niciodată nu va accepta ideea de a pierde Republica Moldova din sfera sa de influenţă, iar în încercarea de a schimba vectorul european al clasei politice de la Chişinău va utiliza, în cele trei luni de până la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, pârghii brutale şi directe de influenţare şi manipulare. Se va merge pe scenariul clasic al Kremlinului practicat până în prezent – se va miza pe o clasă politică prorusă de la Chişinău, se vor aplica mai multe sancţiuni economice dureroase şi se va ţine în centrul atenţiei problema transnistreană, consideră analişti politici.
Miza pe politicienii proruşi
Politologul Corneliu Ciurea, expert IDIS „Viitorul”, susţine că Moscova, ca şi în toţi anii de la proclamarea independenţei a Republicii Moldova, va miza pe anumiţi politicieni proruşi, pe care îi va ajuta să apară „cu o imagine bună în faţa electoratului”. Directorul executiv IPP, Arcadie Barbăroşie precizează că, de fapt, se va miza „pe tandemul Dodon – Usatîi, care conduc două partide susţinute deschis de Rusia.” PCRM ar ocupa locul după aceste două formaţiuni.
Kremlinul nu prea are încredere în liderul comunist Vladimir Voronin, ţinând minte de refuzul acestuia de pe ultima sută de metri de a semna planul de federalizare Kozak. Şi trebuie de spus că nici Vladimir Voronin nu prea are încredere în Moscova. Liderul comunist are o experienţă atât de bogată încât înţelege că nu poţi avea încredere în Kremlin, a opinat Arcadie Barbăroşie.
În acest context, analistul politic Oazu Nantoi a relatat că „tradiţional” pentru promovarea candidaţilor susţinuţi de Moscova se vor utiliza mijloace de informare în masă. „Din momentul când s-a destrămat URSS a existat o practica când politicienii proruşi de la noi căutau posibilitatea să apară pe ecranele televizoarelor alături de liderii de la Kremlin”, atenţionează Nantoi. În acest context, ţinând cont de mentalitatea proestică a unei bune părţi din societatea de la noi, s-ar putea recurge la reflectarea unei eventuale întrevederi a unui lider prorus de la noi, cum ar fi Igor Dodon, cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Embargoul economic şi chestiunea gazelor
O altă pârghie folosită intens de Moscova în raport cu Republica Moldova este stabilirea de interdicţii la exportul mărfurilor moldoveneşti. Potrivit analiştilor, este puţin probabilă până la 30 noiembrie o soluţionare a embargoului stabilit la exportul de vinuri din Republica Moldova sau a interdicţiei faţă de fructele noastre. Chişinăul va fi presat psihologic în continuare de Moscova la acest capitol, serviciile sanitare federale ruse anunţând periodic despre calitatea proastă a produselor moldoveneşti.
După embargourile economice ce afectează serios producătorii cea mai mare problemă ar fi gazul rusesc. Mai bine zis lipsa unei alternative a acestuia. „Deocamdată Rusia este singura sursă de alimentare a Republicii Moldova şi până acum noi nu avem cu concernul rus Gazprom un contract de lungă durată. În cazul unui scenariu pesimist ne-am putea pomeni cu robinetul închis”, a menţionat Arcadie Barbăroşie. Potrivit lui, deşi în curând va fi dat în exploatare gazoductul Iaşi –Ungheni, acesta va asigura doar până la 5 la sută din necesităţile republicii.
„Expulzarea a 1500 de moldoveni poate destabiliza Moldova”
Tot aici, analiştii politici atrag atenţia la problema gastarbaterilor. Rusia este destul de inventivă la capitolul confruntare, aşa că ar putea utiliza problema concetăţenilor noştri din Rusia în promovarea propriilor interese. Nu există date oficiale privind numărul exact al moldovenilor aflaţi în Rusia. Ministerul de Externe de la Moscova a operat anterior cu cifra de 600 de mii de moldoveni aflaţi în Rusia. „Este o minciună, Cercetările Organizaţiei Mondiale a Migraţiei arată că în Federaţia Rusă sunt circa 330 de mii de concetăţeni, dar majoritatea din aceştia au plecat în anii 90 şi şi-au oficializat şederea lor acolo. Deci, pot fi consideraţi resortisanţi”, menţionează Arcadie Barbăroşie. Potrivit lui, rămân alte 60 de mii de cetăţeni care muncesc în Rusia şi care ar putea fi expulzaţi. „Însă pentru o eventuală expulzare a celor 60 de mii de moldoveni nu există nici capacităţi şi nici nu e necesar. Este de ajuns ca să fie expulzaţi 1000-1500 pentru crea destabiliza situaţia. Câteva cazuri cu impact mediatic sunt suficiente pentru ca opinia publică să fie influenţată”, a menţionat Barbăroşie.
La acelaşi capitol, analistul Oazu Nantoi mai atenţionează că moldovenii aflaţi în Rusia ar putea fi folosiţi şi ca elemente de provocare la Chişinău. „Nu trebuie să fii profet ca să presupui că unii din ei ar putea fi racolaţi de serviciile secrete ruse şi trimişi încoace ca provocatori. Dacă ei selectează tinerii noştri din sud pentru a-i trimite la Rostov, ce să mai spunem de sutele de mii de concetăţeni în Rusia. De ce să-i selectezi aici, dacă sunt deja acolo. Nu vreau să vin cu un profeţii apocaliptice, dar nu exclud un aşa scenariu”, a spus Oazu Nantoi.
Rusia va folosi problema transnistreană contra Chişinăului
Problema transnistreană este poate cea mai dureroasă „pârghie” pe care ar putea folosi Federaţia Rusă în planurile sale. Politologul Corneliu Ciurea consideră că tensionarea la maximum în regiune ar putea avea loc doar în caz excepţional. „Este o bombă cu impact pentru toată lumea, de aceea la ea se va recurge în ultima instanţă”, opinează Ciurea.
Arcadie Barbăroşie menţionează că există şanse minime ca Rusia să recurgă la o provocare cu victime umane, pentru a avea prilej de intrare cu forţe armate. „Atâta timp cât între noi şi Rusia este Ucraina, pentru că Ucraina percepe forţele armate din regiunea transnistreană ca un potenţial pericol asupra securităţii, riscul este totuşi minim”, a spus Barbăroşie.
Oazu Nantoi declară că Rusia are nevoie de acest instrument de şantaj în raport cu R.Moldova. Există încă incertitudine privind aplicarea aşa-zisului decret al lui Evgheni Şevciuk din 5 august prin care sunt instituite patru filtre de control la punctele de trecere. „Acest document emis de marioneta rusească Evgheni Şevciuk ar putea semnifica că Rusia a decis să stabilească o „frontieră de stat” de-a lungul râului Nistru, preluând controlul asupra localităţilor din raionul Dubăsari, aflate sub jurisdicţia Republicii Moldova, precum şi asupra suburbiilor mun. Bender. De asemenea, acesta ar putea însemnă, că urmează să fie lichidate şcolile, subordonate ministerului educaţiei de la Chişinău”, consideră expertul în problema transnistreană.
„Fireşte că regimul din stânga Nistrului, întreţinut, ghidat şi protejat de Rusia, ar putea fi utilizat împotriva Republicii Moldova în perspectiva alegerilor parlamentare din 30 noiembrie. Dacă regimul lui Putin va menţine confruntările armate din Ucraina până la 30 noiembrie, ziua desfăşurării alegerilor, atunci nu putem exclude că Rusia va încerca să zădărnicească aceste alegeri, impunând Guvernului de la Chişinău introducerea stării excepţionale etc.”, a spus în încheiere Oazu Nantoi.
