Relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și Republica Azerbaidjan, stabilite acum 24 de ani, pe data de 28 mai, au un impact deosebit asupra extinderii cooperării bilaterale pe toate dimensiunile. Aspecte ale colaborării moldo-azere în diverse domenii sunt comentate în interviul oferit de Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Azerbaidjan, Gheorghe LEUCĂ.
Domnule ambasador, în luna martie aţi prezentat scrisorile de acrditare preşedintelui Azerbaidjan. Conform protocolului aţi avut şi o întrevedere, în cadrul căreia aţi discutat aspecte ale cooperării bilaterale. Cum au fost apreciate, de ambele părţi, relaţiile moldo-azere ?
Aveţi dreptate, am înmânat scrisorile de acreditare Preşedintelui Republicii Azerbaidjan la 12 martie curent, iar puțin mai înainte, pe 24 februarie – am prezentat copiile acestora ministrului de externe.
În conversaţia pe care am avut-o cu Președintele Ilham Aliyev, domnia sa a remarcat dezvoltarea cu succes pe parcursul mai multor ani a relațiilor bilaterale dintre țările noastre pe diverse direcții, în particular pe dimensiunea politică, în contextul organizațiilor internaționale și a exprimat încrederea că aceste relații vor fi în continuare consolidate. Menționând importanța identificării/determinării unor noi direcții de cooperare moldo-azere, în special în sfera economică, s-a constatat că există un potențial nevalorificat în comerțul dintre cele două țări, în domeniile agriculturii, inclusiv viticulturii și vinificației (vitivinicol), tursimului, investițiilor, energetic.
A fost exprimată și satisfacția cu privire la participarea și cooperarea comună în cadrul programelor Uniunii Europene, îndeosebi în Parteneriatul Estic, precum și cooperarea bună în organizații internaționale și regionale din care ambele țări fac parte (ONU, OSCE, Consiliul Europei, GUAM).
Deasemenea, a fost accentuată importanța vizitelor reciproce la nivel înalt în dezvoltarea acestor relații și a menținerii unui dialog politic permanent și consistent și în acest sens s-a abordat necesitatea desfășurării consultărilor interministeriale la nivel de viceminiștri și a impulsionării colaborării pe linia ministerelor de resort, în special a desfășurării Reuniunii ordinare a Comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperare comercial-economică moldo-azeră.
De altfel, aș vrea să menționez că atât înainte de întrevederea cu Președintele, cât și după, am avut unele întâlniri și discuții și cu alți oficiali, la nivel de miniștri sau viceminștri, care de asemenea au evaluat ca foarte bune relațiile bilaterale dintre țările noastre, bazate pe încredere reciprocă şi cooperare mutual avantajoasă.
În ce domenii cooperarea ar putea fi intensificată, pornind de la cele 54 de acorduri bilaterale semnate pînă în prezent, de remarcat un cadru juridic bilateral foarte bun ?
Într-adevăr, cadrul juridic de cooperare este unul semnificativ și permite realizarea unei bune colaborări aproape pe toate dimensiunile.
Şi această bază continuă să fie consolidată, atât prin revederea unor acorduri semnate anterior, care cu trecerea timpului și parvenirea unor schimbări în legislațiile interne, spre exemplu în cazul Republicii Moldova, inclusiv în contextul unor reforme și ajustări prevăzute de Acordul de Asociere și DCFTA), cât și prin negocierea unor înţelegeri noi (în prezent continuă negocierile pentru 4 documente, altele câteva, cum ar fi cele cu privire la cooperarea în domeniile transportului feroviar și al transportului internațional de mărfuri combinat, sau referitor la readmisie fiind gata de a fi înaintate pentru semnare).
Respectiv pe acest fundal şi cooperarea ca atare pe domenii aparte, îndeosebi de interes prioritar, se cere a fi intensificată. Aici mă refer la schimburi economice în general, comerț cu diverse produse, agricultură, transporturi, dar și pe unele segmente mai noi sau care încă nu au avut o dezvoltare suficientă, cum sunt – cel energetic, vitivinicol, investițiile (în ambele direcții), turismul.
Acelaşi lucru se referă și la conlucrarea pe alte domenii – umanitar, cultural, științific.
În Republica Moldova studiază 38 de cetăţeni azeri, pe când în Azerbaidjan sunt doar 2 studenţi moldoveni. Aceasta în situaţia când există mai multe instituţii de învăţământ de interes cu o calitate înaltă a studiilor, inclusiv Academia diplomatică, Universitatea de Stat a petrolului şi industriei, Universitatea Tehnică şi altele. S-ar putea vorbi şi de alte proiecte concrete de lungă durată, cum ar fi, spre exemplu, pregătirea unor lingvişti profesionişti care să realizeze în viitor traduceri din literatura noastră (poeţi, scriitori, dramaturgi) în limba azeră, cu atât mai mult cu cât unii scriitori de ai noştri deja au tradus şi a fost publicată o carte cu aforisme ale poetului şi filosofului Nizami Genjavi.
Fiind la început de mandat, ce priorităţi aţi punctat pe termen scurt şi mediu, care ar contribui la extinderea cooperării bilaterale moldo-azere ?
Evident că prioritățile decurg din starea actuală a lucrurilor, dar și din potenţialul care există în anumite domenii, care încă nu au fost valorificate în deplină măsură. Adică de fapt – cele despre care am menționat puțin mai înainte.
Spre exemplu, ţinând cont de un anumit specific de conlucrare cu partenerii azeri, pe dimensiunea economică, un important prim pas pentru impulsionarea și intensificarea cooperării pe mai multe domenii, la etapa actuală îl constituie conlucrarea prin Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene cu alte ministere de resort din țară, în scopul organizării în comun cu partea azeră a Reuniunii ordinare a Comisiei interguvernamentale mixte pentru cooperare comercial-economică, care ar urma să examineze și să elaboreze acțiuni și proiecte concrete de cooperarea în cele mai relevante domenii.
În același sens, o altă activitate majoră este continuarea consultărilor cu partenerii azeri în vederea organizării unui for de afaceri în contextul desfășurării reuniunii Comisiei mixte, dar și mai important în acest sens – mobilizarea prin intermediul instituţiilor de resort din țară a participării reprezentanților business-ului din RM la un asemenea for.
O altă prioritate ţine de impulsionarea participării agenților economici din țară la expoziții specializate – agricultură, vinificație, transporturi, comunicații, mediu, turism, ș.a., organizate în Azerbaidjan, iar în domeniu umanitar, cultural – realizarea unor schimburi culturale cu colective, instrumentiști, artiști, interpreți, inclusiv organizarea participării acestora la festivaluri, concursuri, evenimente muzicale ș.a., – a pictorilor, fotografilor, cineștilor – la concursuri, expoziții; – a diverselor instituții, organizații științifice, savanților, studenților la conferințe, seminare, mese rotunde, olimpiade – toate acestea urmând să deschidă noi oportunități de cooperare, proiecte concrete în domeniul respectiv.
În funcție de interesul structurilor relevante de stat, a sectorului privat şi altor instituţii din țară suntem gata să promovăm ideile, proiectele concrete, care ar putea fi avansate şi să facilităm legăturile necesare pentru realizarea acestora.
Ce produse moldoveneşti ar putea fi bine cotate pe piaţa azeră ?
Exporturile constituie componenta principală a schimburilor economice și în acest sens, bineînțeles că trebuie să menţionăm în primul rând cele mai bune produse de care dispunem în ţară, respectiv – vinurile, inclusiv cele spumoase, divinurile, care sunt foarte competitive pentru piața azeră, dar care necesită o promovare mai intensă pentru a depăși unele bariere și a pătrunde pe această piaţă.
La fel și alte produse care deja sunt pe piaţa azeră, dar au potenţial de creştere în baza unui nivel înalt de competitivitate (având în vedere raportul preţ – calitate) şi – echipament, produse agricole şi animaliere, produse zaharoase, medicamente ş.a,
Mai mult decât atât, în condiţiile unei tendinţe de diversificare a economiei Azerbaidjanului şi reorientarea spre domeniile ne-energetice, considerăm că există oportunităţi pentru exportul unui spectru de produse noi care ar putea găsi loc pe piaţa azeră – maşini şi utilaje agricole, aparate, dispozitive şi echipament electric, pompe pentru lichide, seminţe, bomboane de ciocolată, produse de brutărie şi patiserie, medicamente.
Rămâne mult de făcut în vederea atragerii investiţiilor azere în economia ţării noastre, inclusiv transport, drumuri etc., participarea agenţilor economici din Azerbaidjan la procesul de privatizare a obiectivelor publice scoase la licitaţie. Şi de ce nu, realizarea unor investiţii în Azerbaidjan de către companiile din Republica Moldova în anumite domenii de interes – agricultură, sectorul vitivinicol şi altele.
Considerăm că există şi anumite posibilităţi de sporire a importurilor de produse de interes din Azerbaidjan, iarăşi în funcţie de raportul preţ-calitate ( eventual, combustibil de diferit fel ).
Toate acestea ar putea fi examinate şi găsite soluţii, cel puţin preliminară sau parţială în contextul reuniunii Comisiei mixte şi a unui eventual for al oamenilor de afaceri despre care am vorbit.
Apropierea Azerbaidjanului de UE, prin aceeaşi platformă precum Republica Moldova, Parteneriatul Estic, ar putea contribui la creşterea volumului comercial-economic ?
Aşa cum am remarcat anterior, oficialii azeri cu care am discutat au apreciat înalt participarea în comun la programele europene şi colaborarea ţărilor noastre în realizarea unor proiecte concrete în cadrul Parteneriatului Estic, dar şi necesitatea continuării cooperării în acest sens, inclusiv în vederea realizării unui schimb mai mare de informaţii şi experienţă.
Fără a intra în prea multe detalii, mai întâi de toate aş vrea să menţionez că la această etapa Azerbaidjanul este angajat în consultări cu UE pe problema demarării negocierilor pe un Acord de Parteneriat Strategic Republica Azerbaidjan – UE, un document mai diferit decât Acordurile de Asociere cu Republica Moldova, Georgia sau Ucraina, dar care va avea mult comun cu acestea sau cu Acordul de comerţ liber cu UE (DCFTA – Zona de Liber Schimb şi Aprofundat), care prevăd o liberalizare graduală a comerţului cu bunuri şi servicii, o circulaţie mai libera a forţei de muncă, reducerea taxelor vamale şi barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative etc. Inclusiv, sau mai ales pe componentele economice şi energetice de importanţă majoră pentru mai multe ţări, inclusiv RM.
Respectiv, aceeași platformă, cum ați numit-o, înseamnă aceleași standarde, regulamente, proceduri şi reguli, în special pe dimensiunile economică şi energetică – integrarea economică şi adaptarea la politicile europene (Platforma 2) şi – securitatea energetică (Platforma 3).
Elaborarea şi adoptarea unei legislaţii similare sau apropiate de cele ale statelor UE şi celor asociate, producerea unor bunuri şi servicii competitive pe piaţă, crearea unor condiţii echitabile de schimburi economice şi comerciale, pregătirea capacităţilor şi resurselor necesare pentru o conlucrare eficientă, posibilitatea unei participări mai largi la diverse programe şi proiecte multilaterale, dar şi dezvoltarea unor eventuale proiecte şi cooperări bilaterale.
Toate acestea vor crea un cadru legal cât mai apropiat şi propice pentru dezvoltarea cooperării, va include şi mai mult Azerbaidjanul în circuitul schimburilor economice şi comerciale în spaţiul european şi cu ţările asociate, inclusiv RM şi va facilita comerţul şi cooperarea economică în general, mai ales pe segmentele economic şi energetic – importante pentru cele două ţări, ca şi pentru statele UE în general.
Evident că realizarea practică a unei cooperări eficiente şi sporirea volumului comercial-economic rămâne pe seama perspicacităţii celor implicaţi din ambele părţi (instituţii de stat, sectorul privat, etc.).
Deşi puţin numeroasă, în Azerbajdjan este o diaspora moldovenească. Care este profilul acesteia, cine sunt concetăţenii noştri stabiliţi în Azerbaidjan ?
Deşi nu prea numeroasă, profilul diasporei noastre este aşi spune destul de ridicat. Şi cunoaştem acest lucru nu doar din registrele noastre oficiale (circa 60 de persoane), dar şi din relaţiile directe cu membrii acesteia, inclusiv şi organizarea unor activităţi comune, cum a fost de exemplu sărbătorirea la 4 martie a „Mărţişorului”.
Astfel, între cetăţeni moldoveni în serviciu în Azerbaidjan se numără: – 3 colaboratori ai unor organizaţii internaţionale acreditate la Baku (OSCE/PNUD, WHO, TRACECA); – 1 medic la Clubul Sportiv Fotbal „Hazar”, Lenkoran; – 1 specialist la „Baccell”; – 4 specialişti vinificatori; – 1 specialist-reprezentant al firmei „Baltica” ; – 6 patroni de business mic; – 2 studenți.
Interviu realizat de Anatol CACIUC
