Acum 25 ani de ani au fost stabilite relaţiile diplomatice dintr e Republica Moldova şi Republica Azerbaidjan, fapt ce a contribuit la consolidarea cooperării bilaterale în diverse domenii. Acestea sunt într-o dinamică pozizivă constată Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Azerbaidjan Gheorghe LEUCĂ.
Domnule ambasador, acum 25 de ani, pe data de 18 mai 1992 au fost stabilite relaţiile diplomatice dintre Republica Moldova şi Republica Azerbaidjan, iar peste 5 ani, pe 27 noiembrie 1997 – Tratatul interstatal de prietenie şi colaborare. Cum s-au implementat prevederile acestor acte importante ? Colaborarea moldo-azeră rămâne armonioasă ?
Vorbind de relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și Republica Azerbaidjan este interesant de remarcat că la scurt timp după proclamarea independenței ambele țări s-au recunoscut reciproc, apoi au aderat în aceeași zi de 2 martie 1992 la Națiunile Unite, după care la 18 mai a aceluiași an au stabilit relații diplomatice. Ulterior, în 1997 a fost semnat Tratatul interstatal de prietenie şi colaborare.
Pe parcursul anilor care au urmat, cooperarea dintre cele două țări a fost realizată în baza acestor și alte documente, inclusiv a acordurilor și înțelegerilor de cooperare pe diverse domenii, a Programului pe termen lung de cooperare economică între Guvernele Republicii Moldova și al Republicii Azerbaidjan și a programelor de conlucrare formulate în vederea implementării acestora. Actualmente există un cadru legal solid de cooperare între cele două state, constituit din 54 de acorduri deja semnate, altele 9 fiind finalizate sau în curs de definitivare, în vederea semnării ulterioare.
Respectiv, prevederile acestor documente și deciziile succesive luate în diverse domenii și însăși activitatea practică de colaborare în vederea implementării acestora au găsit reflectare în diverse programe, protocoale și planuri de acțiuni, îndeosebi ale reuniunilor Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică moldo-azeră, care deși numită așa, acoperă toate dimensiunile de cooperare – politică, comercial-economică, cultural-umanitară, implicit pe aspecte sociale, știință, educație, tineret, sport.
În plan politic, în perioadă la care ne referim au fost efectuate mai mult de 15 vizite oficiale reciproce, inclusiv la cel mai înalt nivel în ambele țări, precum și mai multe întrevederi în marja unor importante foruri internaționale și regionale, în cadrul acestora fiind discutate și adoptate decizii importante asupra cooperării dintre Republica Moldova și Republica Azerbaidjan.
La fel, au avut loc mai multe consultări politice, ultimele din care, la nivel de viceministru de externe s-au desfășurat la sfârșitul lunii februarie curent, la acestea pe lângă subiectele actuale de conlucrare fiind trasate și perspectivele de consolidare și aprofundare a relațiilor dintre două țări pe toate dimensiunile.
Pe parcursul anilor a cunoscut o dezvoltare armonioasă și cooperarea comercial-economică între cele două țări, având loc schimburi comerciale cu mărfuri și produse, fiind atrase sau plasate investiții în unele domenii ale economiilor ambelor țări și create întreprinderi mixte.
În domeniul cultural-umanitar au avut loc succesiv Zilele Culturii Republicii Azerbaidjan în Moldova și Zilele Culturii Republicii Moldova în Azerbaidjan, precum și schimburi culturale separate, participări reciproce la expoziții, festivaluri și concursuri muzicale, de artă, teatrale, literare, desfășurate în ambele țări, precum și schimburi academice, de studenți, cooperări între instituții de profil social, pentru tineret, sport.
În virtutea complexității relațiilor bilaterale dintre cele două state, este important de subliniat că pe parcursul întregii perioade a fost atestată o cooperare bună, atât pe plan bilateral, cât și multilateral, în special în cadrul celor mai prestigioase structuri și foruri internaționale, cum ar fi ONU, spre exemplu, sau altele instituții din sistemul Națiunilor Unite, dar și în mai multe organizații regionale, precum – OSCE, GUAM, OCMN, și altele.
Republica Moldova şi Azerbaidjan fac parte din mai multe organizaţii regionale. De exemplu, în luna octombrie se vor împlini 20 de ani de la constituirea GUAM-ului. Reuşesc ţările membre să beneficieze de oportunităţile oferite de statutul acestei organizaţii regionale ? complex
Principalele obiective ale Organizației pentru Democrație și Cooperare Economică (GUAM), care în acest an marchează aniversarea de 20 de ani, sunt bine cunoscute, acestea ținând de interacțiunea politică și cooperarea practică a statelor sale membre în scopul afirmării valorilor democratice, consolidării stabilității și securității regionale și asigurării dezvoltări social-economice durabile a acestora, în special prin valorificarea potențialului lor în domeniile de interes reciproc, precum ale energiei, transporturilor, agriculturii, cel tehnico-științific și umanitar.
Aceste domenii reprezintă substanță programelor și proiectelor regionale, dezvoltate și realizate în cadrul cooperării statelor membre în GUAM, inclusiv în interacțiunea dintre Republica Moldova și Republica Azerbaidjan, cu atât mai mult că îndeosebi la această etapă anume acestea constituie și prioritățile majore de dezvoltare a celor două state. Aici ar mai fi doar de adăugat că, actualmente, un aspect important și complementar al acestei conlucrări este și aprofundarea interacțiunii între țările membre GUAM în vederea realizării obiectivelor de integrare europeană și de consolidare a spațiului comun de securitate și de extindere a cooperării economice și umanitare.
Din punctul de vedere al celor mai recente activități în contextul Organizației, între altele merită a fi menționate – organizarea, în contextul deținerii în 2016 de către Azerbaidjan a președinției GUAM, în perioada 15-16 martie a anului trecut, la Baku, a Reuniunii Coordonatorilor Naționali GUAM la care au fost discutate chestiunile majore, aflate pe agenda Organizației, implicit politice, economice și cultural-umanitare.
Teme importante ale conlucrării GUAM cu alte organizații regionale și sub-regionale au fost abordate la masa rotundă Cooperarea GUAM cu țările Grupului Vișegrad, organizată la Baku la 7 noiembrie 2016, în rezultatul discuţiilor fiind agreate principalele direcţii de interacțiune, precum energia, transportul, turismul, pe aceste și alte subiecte continuând a avea loc consultări la diferit nivel și pe parcursul acestui an 2017 cu scopul de a identifica oportunităţile de dezvoltare a unor proiecte pe domenii de interes reciproc.
De asemnea, pe dimensiunea interparlamentară a Organizației, cu participarea delegației noastre, între 14-15 decembrie 2016, la Baku s-a desfășurat a 9-a Adunare Parlamentară a GUAM, în cadrul căreia au avut loc sesiuni ale Comisiilor și Grupurilor de lucru pe subiecte – politice, juridice, ale cooperării interregionale și securității regionale, precum și tematicile comercial-economice, ale științei, culturii, educației și sportului.
Ținând cont de specificul și potențialul de conlucrare între Azerbaidjan și Moldova, în contextul comun al cooperării statelor GUAM sunt de remarcat aspectele de interes major pentru cele două țări, între care – conlucrarea în Grupul de lucru pentru economie şi comerţ, axat, în principal, pe îmbunătăţirea cadrului legislativ contractual în domeniul respectiv; – cooperarea în sferele transportului şi energiei, fundamentată îndeosebi pe Conceptul de Dezvoltare a Coridorului de Transport GUAM, precum și – consolidarea şi extinderea relaţiilor comercial-economice între statele membre şi asigurarea funcţionării Zonei de Comerţ Liber GUAM.
Ţările GUAM, inclusiv Republica Moldova și Republica Azerbaidjan, continuă eforturile în vederea identificării unor soluţii practice pentru asigurarea funcţionării Coridorului de Transport GUAM, precum și de examinare a aspectelor tehnice al transportării de mărfuri pe traseul China – Kazahstan – Azerbaidjan – Georgia – Ucraina – statele membre ale UE.
Între alte domenii de conlucrare sunt cele ce țin de afacerile interne, îndeosebi de combatere a terorismului, a crimei organizate şi traficului ilicit de droguri, a managementului situaţiilor excepţionale, precum și cele ale culturii, știinţei, educaţiei, tineretului, sportului, turismului.
Evident, de importanță majoră rămâne și cooperarea pe dimensiunea politică în formatul GUAM, axată în mod special pe subiecte de securitate regională, implicit a reglementării conflictelor existente pe teritoriul ţărilor membre GUAM, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale ale statelor și a normelor de drept internațional, iar odată cu avansarea procesului de integrare europeană a căpătat mai multă relevanţă și cooperarea statelor GUAM în contextul Parteneriatului Estic și al Programului Cadru Orizont-2020.
Un nou impuls conlucrării în contextul Organizației, inclusiv între Republica Moldova și Republica Azerbaidjan au dat Reuniunea Șefilor de Guverne ale statelor membre GUAM și a Forului de Afaceri GUAM, desfășurate la 27 martie curent la Kiev, în cadrul cărora pe lângă alte aspecte au fost discutate perspectivele de dezvoltare a organizației și de impulsionare a parteneriatului și cooperării comercial-economice între statele membre, îndeosebi activizarea interacțiunii sectoriale și dezvoltarea proiectelor comune pe domenii de interes reciproc, în particular pe economie, comerț, turism, activitatea organelor de drept, securitatea cibernetică.
Cel mai important însă este faptul că forurile respective s-au soldat cu semnarea a două protocoale privind acțiunile de creare a Zonei de liber schimb și referitor la facilitarea procedurilor vamale între cele patru state, care urmează să asigure dezvoltarea în continuare a oportunităților de colaborare în sfera social-economică, a transporturilor, științifico-tehnologică și cea umanitară, inclusiv între Republica Moldova și Republica Azerbaidjan.
Dar cum apreciaţi cooperarea Republicii Moldova şi a Republicii Azerbaidjan în alte formate instituţional, cum ar fi CSI sau Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre ?
În acest an, Organizația Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN) de asemenea marchează 25 de ani de la constituire, pe parcursul cărora țările sale membre au rămas unite și au dezvoltat și implementat în comun mai multe proiecte regionale în beneficiul tuturor, îndeosebi în scopul asigurării dezvoltării durabile a acestor state.
La fel ca și în alte organizații regionale, statele membre, inclusiv Republica Moldova și Republica Azerbaidjan cooperează în cadrul OCEMN în baza unor interese comune, în principal de ordin economic, dar care au importanță majoră pentru întreaga regiune și pentru relațiile politice, strategice și economice internaționale.
Respectiv, cele două state tind să conlucreze în vederea atingerii obiectivelor OCEMN, care oferă un cadru esenţială pentru consolidarea dialogului politic şi dezvoltarea proiectelor regionale, cu participarea fiecărui stat membru, în scopul avansării şi diversificării cooperării bilaterale şi multilaterale, îmbunătăţirii mediului de afaceri şi dezvoltării economice.
Mai mult, ambele state susțin și participă activ la iniţiativele de consolidare a structurilor și de intensificare a proceselor de cooperare regională, care să asigure o colaborare și coordonare eficientă a activităţilor comune, concretizate în în programe, proiecte şi iniţiative regionale de cooperare pe domenii prioritare, precum – economia, eficienţa energetică, transportul şi infrastructurile, protecţia mediului ambiant din bazinul Mării Negre, dezvoltarea turismului şi realizarea schimburilor culturale.
Potrivit, vorbind de domenii și proiecte concrete de cooperare economică sectorială, de interes pentru ambele țări sunt cele axate pe eforturile de realizare a – Agendei Cooperării Economice a OCEMN, orientată în special pe consolidarea colaborării reciproc avantajoase între statele membre ale Organizaţiei în sferele agriculturii şi agro-industriei; – a Strategiei de Facilitare a Comerţului pentru Regiunea OCEMN (economie şi comerţ); și susținerea iniţiativelor privind avansarea unor proiecte în sfera transporturilor, precum – Sistemul de Permise OCMEMN (BSEC Permit System), Autostrada Inelul Mării Negre (Black Sea Ring Highway) şi Autostrăzile Mării (Motorways of the Sea).
Un aspect actual al cooperării este și implementarea în comun a Programului privind Consolidarea Parteneriatului pentru Dezvoltare Durabilă, care stabilește un număr de priorităţi sectoriale.
Alt exemplu concret de conlucrare între Azerbaidjan și Moldova îl constituie desfășurarea la Baku în perioada 24-26 aprilie 2017 a celei de a 48-a Reuniuni a Comisiei cultură, educație și afaceri sociale a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră (AP CEMN), la care a participat și delegația noastră, condusă de Președintele Comisiei parlamentare administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice Violeta Ivanov, vicepreședinte al Adunării Parlamentare a CEMN.
Examinând în principal Rolul parlamentelor în asigurarea unui sistem de sănătate durabil în regiunea OCEMN, participanții la reuniune s-au pronunțat pentru intensificarea cooperării dintre parlamentele statelor membre prin acorduri bilaterale sau multilaterale, precum și pentru colaborarea acestora cu organizațiile internaționale și regionale de specialitate, care reprezintă un potențial mecanism de soluționare a problemelor complexe și dificile de asistență medicală din regiunea Mării Negre.
Alături de celelalte state membre ale OCEMN, Republic Moldova și Republica Azerbaidjan pledează și pentru o interacţiune eficientă a Organizației cu UE, care rămâne un actor important în bazinul Mării Negre, contribuind, inclusiv financiar, la elaborarea şi realizarea proiectelor regionale fezabile.
Schimburile comercial-economice dintre Republica Moldova şi Republica Azerbaidjan sunt la nivelul scontat ?
Relațiile și cooperarea comercial-economică între cele două țări s-au dezvoltat progresiv pe parcursul anilor, ele atingând un anumit nivel, care însă nu întru-totul corespunde nivelului general al bunelor relații existente între cele două țări.
Astfel, deși schimburile comerciale dintre cele două țări în 2016 au sporit cu aproape 13 procente în comparație cu 2015, volumul total al acestora rămâne a fi încă destul de modest, în acest sens existând un potențial semnificativ care încă urmează a fi valorificat.
Acest fapt dictează necesitatea unor eforturi suplimentare din ambele părți în sensul avansării dialogului economic bilateral, cu implicarea, atât a sectorului guvernamental, cât și a celui privat, în scopul identificării domeniilor primordiale de cooperare comercial-economică, informării reciproce asupra oportunităţilor de afaceri şi facilitării contactelor directe între întreprinderile de stat și agenții economici privați din sferele de interes pentru ambele părți.
Prin această prismă, atât în virtutea puterii energetice a Azerbaidjanului, dar și a rolului esențial al țării în asigurarea căilor de tranzit a surselor energetice și a celor de transport de mărfuri din China spre Europa, domeniile energiei, transporturilor și comunicațiilor, dar și unele tradiționale de cooperare, precum ale agriculturii, inclusiv cel vitivinicol, industriei, turismului și a investițiilor în acestea au fost și rămân prioritare în cooperarea dintre Moldova și Azerbaidjan.
Potrivit, în vederea avansării relațiilor comercial-economice bilaterale pe parcursul ultimului an accentul în activitate a fost pus pe impulsionarea conlucrării între instituțiile relevante din Republica Azerbaidjan și Republica Moldova în scopul pregătirii și desfășurării Reuniunii a 4-a a Comisiei mixte (CM) interguvernamentale pentru cooperare comercial-economică moldo-azeră și în contextul acesteia a unui For al oamenilor de afaceri din cele două țări.
Corespunzător, s-a insistat pe impulsionarea acțiunilor de definitivare a proiectelor Protocolului și Planului de acțiuni privind realizarea Programului pe termen lung de cooperare economică între guvernele Republicii Azerbaidjan și al Republicii Moldova, precum și coordonarea termenelor de desfășurare a celor două evenimente, care urmează a avea loc în timpul cel mai apropiat, în funcție de agendele oficialilor responsabili și instituțiilor implicate în acest proces.
Investiţiile azere ce domenii ar putea acoperi în Republica Moldova ? Aţi discutat cu oameni de afaceri din Azerbaidjan care ar fi interesaţi să iniţieze afaceri în ţara noastră ?
În contextul menţionat, ținând cont de structura cooperării economice și de perspectivele de consolidare a acesteia este de menționat că pe parcursul anilor au fost făcute unele investiții in asemenea sectoare ale economiilor celor două țări, precum ale energiei, transporturilor, agriculturii, dar până în prezent în acest domeniu există un potențial nevalorificat de creștere.
Pornind de la faptul că în prezent în Azerbaidjan sunt înregistrate 6 întreprinderi cu participarea capitalului moldovenesc, iar în Moldova – 22 de companii cu capital azer, se poate constata că la această etapă a lansării în țara noastră a unor reforme întru susținerea și facilitarea activității investitorilor străini apar noi posibilități de atragere a unor noi investiții în țara noastră, în special în domeniile menționate mai sus (energiei, transporturilor, agriculturii), dar și în cel industrial, ale turismului și serviciilor.
În acest context, ambasada a depus și continuă să întreprindă eforturi în vederea informării potențialilor investitori azeri asupra existenței în Republica Moldova a unui mediu atractiv pentru investiții, inclusiv asupra funcționării celor șapte Zone Economice Libere și a zece Parcuri Industriale, a accesului la căile internaționale de comunicare, implicit a transportului maritim, prin intermediul portului Giurgiulești și nu în ultimul rând asupra oportunităților și avantajelor oferite oamenilor de afaceri de Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.
Prin urmare, în adresa structurilor economice relevante și a unor investitori azeri au fost transmise informații asupra posibilităților de participare la activitățile din cadrul Zonelor Economice Libere și ale Parcurilor industriale, la procesele și concursurile de privatizare a bunurilor proprietate publică de stat supuse privatizării, precum și asupra celor de creare a întreprinderilor mixte. Între altele, parteneri azeri au fost spre exemplu invitați să participe la proiectul de modernizare a aeroportului internaţional Bălţi, precum și la concursul de concesionare a lucrărilor de explorare geologică a hidrocarburilor din sudul țării.
Se menţionează că Republica Azerbaidjan se dezvoltă într-un ritm intens. Acest fapt se datorează resurselor naturale de care dispune sau sunt alţi factori care determină modernizarea ţării ?
Republica Azerbaidjan într-adevăr dispune de resurse naturale, în special energetice substanțiale care joacă un rol semnificativ, nu doar în dezvoltarea economică și modernizarea țării, dar și în aprovizionarea cu petrol și gaz a mai multor țări, în special din regiune și diversificării surselor de energie. Mai mult, rolul sectorului energetic va continua să crească și în perspectivă, mai ales odată cu realizarea unor asemenea proiecte regionale, precum Shah-Deniz II, Coridorul Sudic de Gaz, conductele de gaz Trans Adriatic (TAP) și Trans Anatolia (TANAP), care urmează să aducă mari beneficii pentru țară, dar și pentru mai mult țări europene, dacă nu pentru întreaga Europă, în sensul sporirii securității energetice a acestora. Nu poate fi trecută cu vederea în această conexiune și importanța Azerbaidjanului, inclusiv datorită plasării sale geografice, în asigurarea căilor de tranzit de resurse energetice și de transport a mărfurilor dinspre est spre vest și viceversa, care de asemenea este în creștere odată cu avansarea proiectului Drumul Mătăsii.
În pofida acestui fapt, în vederea depășirii unor provăcări legate de criza petrolului, îndeosebi a scăderiii prețurilor la petrol Azerbaidjanul a luat cursul formulării și implementării unei strategii de consolidare a sectorului financiar și de diversificare a economiei prin realizarea unor reforme structurale și crearea unui mediu de afaceri mai favorabil, toate împreună fiind orientate spre trecerea de la o economie bazată în principal pe industria petrolului și a gazului la una multidimensională, adică de dezvoltare a mai multor ramuri de perspectivă ale economiei.
Ca punct de pornire în realizarea practică a unei asemenea strategii a fost semnarea în decembrie 2016 de către Președintele Ilham Aliyev a decretului cu privire la Foile strategice de parcurs ale economiei naționale și a principalelor sectoare ale economiei, care definește strategia economică de dezvoltare a țării și planul de acțiune pentru 2016-2020, o viziune pe termen lung și obiectivele pentru perioada de după anul 2025.
Respectiv, acesta este un document strategic de redresare economică a țării, care urmează să determine o dezvoltare uniformă și dinamică a economiei naționale, în general, și a principalelor sectoare ale acesteia, în particular, în virtutea faptului că prin punerea în aplicare în diferite sfere ale economiei a măsurilor prevăzute de aceasta, Azerbaidjanul intenționează să dezvolte semnificativ întreprinderile mici și mijlocii, să creeze zeci de mii de noi locuri de muncă și să asigure o a creștere semnificativă a produslui intern brut al țării.
Prin această prisma este de menționat că Foaile de parcurs acoperă 11 domenii principale, precum – dezvoltarea industriei de petrol și gaze naturale, agricultura, industria grea și ingineria, industria turismului, logistica și comerțul, locuințele, educația, sferele financiară și a utilităților, producția de bunuri de larg consum la nivel de întreprinderi mici și mijlocii, tehnologiile informaționale și comunicațiile, pe lângă acestea fiind de menționat și faptul că documentul conține și elemente menite să asigure o dezvoltare activă a întreprinderilor mici și mijlocii în țară.
Nu mai puțin important este de remarcat și faptul că cea mai mare parte a domeniilor prioritare stabilite sunt cele de perspectivă în sensul cooperării și cu Republica Moldova.
Vă exercitaţi mandatul la Bacu mai bine de un an. Cele preconizate în agenda Dumneavoastră pe termen scurt au fost realizate ?
Este evident că în perioada menționată agenda de activitate a ambasadei a corespuns cu planurile de acțiuni stabilite pe fiecare din dimensiunile principale ale relațiilor bilaterale dintre cele două țări. Întrucât mai sus deja m-am referit la mai multe aspecte ale acestei cooperări și a activității ambasadei ca atare, în continuare mă voi opri doar la unele elemente adiționale.
În virtutea începutului misiunii în Azerbaidjan, acțiunile politico-diplomatice au constituit componentă principală a activității pe parcursul anului, în această perioadă, fiind realizate un număr mare de întrevederi oficiale, inclusiv la cel mai înalt nivel cu reprezentanți ai instituțiilor de stat și ai puterilor executive regionale de interes pentru cooperarea bilaterală, precum și cu majoritatea șefilor misiunilor diplomatice acreditate la Baku în vederea stabilirii unei conlucrări eficiente, abordării principalelor teme ale politicii externe și interne ale statului și sporirii imaginii favorabile a țării în țara de reședință și în rândul statelor reprezentate la Baku, toate acestea și activitatea propriu-zisă a ambasadei fiind extins reflectată în mass media.
Concomitent, ambasada a monitorizat şi analizat situaţia social-politică și economică, precum și evoluţiile politicii interne şi externe și ale Republicii Azerbaidjan, realizând mai multe acțiuni și în sensul dezvoltării și perfecționării cadrului juridic de cooperare pe diverse domenii, inclusiv în cele ce țin de afacerile interne, ale transporturilor, apărării, ș.a.
În același timp, a fost acordată asistență în realizarea mai multor vizite în Azerbaidjan ale unor oficiali de diferit nivel din țara noastră, inclusiv ale viceminiștrilor de interne, al tehnologiilor informaționale și comunicațiilor și al culturii, a reprezentanților altor ministere, cum ar fi cel a justiției și a membrilor delegațiilor parlamentare, care au participat la diverse foruri pe linie GUAM, OCEMN și la alte evenimente. De asemenea, a fost asigurată susținerea delegațiilor naționale sau reprezentarea țării la reuniunile, conferințele și expozițiile internaționale majore, organizate în număr mare în Azerbaidjan, între cele mai importante în 2016 fiind – Forul al VII-lea Global al Alianței Civilizațiilor (aprilie); – Conferința a 23-a a Petrolului și Gazului (iunie); – al IV-lea For Umanitar Internațional (septembrie); – Festivalul Tineretului European (30 septembrie – 1 octombrie, Ghanja); – Conferința internațională Rolul Azerbaidjanului pe arena globală și regională (dedicată aniversării de 25 de ani ai RA – 7 octombrie); – Forul al 7-lea Internațional pentru energie și dezvoltare durabilă (18-19 octombrie – sub egida ONU); – Conferința Internațională Teatrală (7 noiembrie); iar în 2017 – Forul al V-lea Umanitar (aprilie), al V-lea For Global de la Baku – Viitorul relațiilor internaționale: puteri și interese (16-17 martie) și al IV-lea For Mondial al Dialogului Intercultural (4-6 mai).
Adițional, pe lângă organizarea și desfășurarea Consultărilor politice la nivel de viceminiștri de externe, între alte activități realizate la compartimentul politic sunt de menționat facilitarea întrevederilor unor oficiali de nivel înalt ai celor două țări în marja unor reuniuni internaționale, precum și promovarea în comun cu partea azeră în cadrul organizațiilor internaționale și regionale, precum ONU, OSCE, GUAM a unor subiecte de interes comun.
Revenind la tema relațiilor economice și pornind de la activitatea ambasadei pe acest sector, la cele prezentate mai înainte ar mai fi de relatat și alte eforturi de promovare și intensificare a cooperării comercial-economice între cele două țări.
Imperativul intensificării acestor legături a fost abordat la întâlnirile relevante cu oficiali guvernamentali, șefi ai executivelor regionale și reprezentanții companiilor private și oameni de afaceri din Republica Azerbaidjan, inclusiv în contextul pregătirii desfășurării reuniunilor comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperare economică și a forului oamenilor de afaceri, concomitent acestora și structurilor de resort din Azerbaidjan fiindu-le transmise informații privind oportunitățile de afaceri, investiții și privatizări în RM, a posibilităților de realizare a schimburilor comerciale, de creare a întreprinderilor mixte, promovare a turismului în țara noastră și a vinurilor, șampaniei și divinurilor moldovenești pe alte piețe, precum și de participare la festivaluri (inclusiv al vinului) și expoziții pe domenii economice.
Subiectele consolidării cooperării economice și de organizare a evenimentelor menționate, au fost de asemenea discutate în cadrul întâlnirilor de lucru cu co-președinții și secretarii Comisiei mixte din partea ambelor țări, precum și cu președinții camerelor de comerț și ai agențiilor de promovare a exporturilor din Azerbaidjan și Moldova, aceștia din urmă fiind puși în contact direct în scopul conlucrării pe diverse subiecte, în particular în pregătirea celor două evenimente (reuniunii comisiei mixte și forului oamenilor de afaceri), precum și a intensificării schimburilor comerciale în general. În cadrul altor întrevederi cu oficialii azeri, dar și cu reprezentanți ai unor misiuni diplomatice relevante au fost discutate problemele care stau în calea intensificării relațiilor comercial-economice moldo-azere și modalitățile de depășire a acestora.
Au fost întreprinse acțiuni și în vederea impulsionării unei colaborări economico-comerciale între agenți economici de stat și privați din cele două țări, în acest sens fiind realizate mai multe întrevederi cu reprezentanții ai diverse întreprinderi azere sau moldovenești, punerea mai multor din aceștia în legătură directă sau transmiterea unor informații relevante reciproce. De asemenea, pe parcursul anului, ambasada a participat la reuniunile Clubului Diplomatic Caspian Energy (inclusiv la două reuniuni ale Forului Caspic) în contextul cărora a prezentat informații asupra potențialului economic și investițional al RM, totodată în discuțiile și schimbul de informații și opinii cu reprezentanți ai diferitor agenți economici din Azerbaidjan, abordând mai mult teme de interes, între care posibilitățile de depășire a unor bariere, care blochează sau îngreunează pătrunderea pe piața azeră a producției tradiționale moldovenești de export și împiedică realizarea în practică a planurilor de acțiuni elaborate urmare a reuniunii anterioare ale Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare comercial-economică moldo-azere, dar și perspectivele de desfășurare a Reuniunii a 4-a a Comisiei mixte interguvernamentale și a Forului oamenilor de afaceri și de aprofundare a cooperării economice dintre cele două țări. Aceste aspecte au fost abordate nu doar în contactele menționate, dar și în interviurile acordate la 25 august organului de presă al clubului Caspian Energy.
În scopul stabilirii unor legături economice la nivel regional, au fost efectuate deplasări în 5 regiuni, atât pentru întâlniri oficiale cu șefii puterilor executive Guba, Shaki, Ghanja, Geabala și Gusarî, cât și în contextul participări la evenimente internaționale relevante, precum – festivalurile merelor în Guba și al vinului în Ghanja.
În același timp, atât în cadrul întrevederilor cu reprezentanți guvernamentali și privați, inclusiv la nivel regional, cât și prin corespondență, instituţiile relevante din Azerbaidjan au fost informate despre posibilitățile de participare la licitațiile de privatizare a obiectivelor economico-industriale din Republica Moldova și asupra oportunităților de afaceri ți investiții în țară și de participare la expoziţiile naţionale Fabricat în Moldova și alte evenimente similare.
Urmare a unor asemenea întrevederi au fost evaluate perspectivele relațiilor economice bilaterale, în acest sens fiind avansate propuneri concrete de ameliorare şi intensificare a cooperării comercial-economice cu Azerbaidjanul, inclusiv în baza unor exemple de preluare a experienței pozitive a unor state europene în aceste domenii și de organizare a vizitelor, expozițiilor și prezentărilor relevante, precum și sugestii privind atragerea investițiilor azere sectoriale în țara noastră.
Nu mai puțin importantă a fost și continuă a fi informarea și invitarea instituțiilor și companiilor de profil din țară la expozițiile tematice de interes pentru țara noastră, iar în cazul neparticipării asigurat reprezentării la mai multe conferințe și expoziții internaționale specializate în domeniile – petrolului și gazului, ale agriculturii, transporturilor, investițiilor, telecomunicațiilor, turismului, precum și alte evenimente internaționale desfășurate la Baku.
Datorită eforturilor ambasadei în decembrie 2016 o companie din Republica Moldova a participat pentru prima dată la Festivalul Vinului organizat anual în orașul Ganja, iar în februarie 2017, însăși ambasada a participat la un eveniment de promovare a vinurilor Galei Vinurile Lumii, organizate de misiunile diplomatice ale țărilor producătoare de vin, acreditate la Baku, prin prezentarea cu degustare a peste 15 vinuri produse la 9 companii vinicole din Moldova.
În ce privește activitățile de consolidare a cooperării bilaterale în domeniile cultural și social-umanitar în perioada respectivă au fost stabilite relații bune de colaborare cu ministerele culturii, educației, protecție sociale, sănătății și altele, cu uniunile de creație – teatrale, compozitorilor, scriitorilor, cineaştilor, artiștilor plastici, cu Filarmonica din Baku, mai multe muzee (acestea fiind puse de asemenea in contact direct și cu instituțiile similare din Moldova) cu care au fost dezvoltate sau inițiate mai multe proiecte de cooperare, schimburi culturale, inclusiv activităţi şi participări reciproce ale colectivelor şi artiştilor de diferite genuri la diverse evenimente relevante desfășurate în ambele țări.
Corespunzător, pe 27 aprilie 2016, a fost organizată participarea la emisiunea „Yeni gun” a televiziunii publice azere Ictimai TV a artistului poporului Constantin Moscovici, iar ulterior prin intermediul ministerului culturii al Repubicii Azerbaidjan evoluția acestuia la cel mai prestigios Festival Muzical Internațional, organizat anual la Baku – Uzeyir Hajibayli (19 septembrie 2016), precum și la concertul dedicat aniversării de 25 de ani a Comitetului Vamal al RA care a avut loc la 30 ianuarie 2017.
Ambasada a susţinut și participarea altor colective şi interpreţi din RM la circa 10 festivaluri internaționale şi concerte, între care – festivalurile muzicale internaţionale – Drumul Mătăsii (naistul Igor Podgoreanu, Shaki, 31 mai 2016), de dansuri populare Podul prieteniei (ansamblul de copii Iuventa din Cahul, Guba, 10-15 iunie 2016); – de muzică YouthVision 2016 (Olga Pachii, 24 iunie) și YouthVision 2017 (21 aprilie, la care reprezentanta noastră Irina Dragu a ocupat locul 3). A fost înalt apreciată și prestași ansamblul de muzică populară Flueraș la recepția oficială, consacrată aniversării de 25 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
De asemenea, au fost organizate 4 expoziții în localuri de prestigiu din Azerbaidjan – prima de fotografii a autorului Anatol Poiată – Moldova. Despre pământ și despre oameni în Turnul de Artă din Orașul Vechi (Iceri Seher) Baku, altele două de ceramică și de pictură a pictorului Valentin Rusu (în cadrul Duet – Simpozionului comun moldo-azer prima în unul din atelierele de creație din Orașul Vechi și a doua la sediul Consiliului de Arta din Baku, iar a patra de picturi în vin a pictorului și jurnalistului Vasdile Botnaru – Nostalgia. Pluralia Tantum la Muzeul Artelor Moderne, toate fiind înalt apreciate de public și reflectate de mass media din capitala azeră.
În aceeași perioadă, cu ocazii speciale ambasada a organizat mai multe activități culturale în comun cu reprezentanții diasporei, între care sărbătorirea Zilelor Culturii, a Drapelului, a Mărțișorului (în 2017, inclusiv la Universitatea Lingvistică din Baku) și alte evenimente la care au participat și reprezentanți ai structurilor de stat, ai corpului diplomatic, organizațiilor internaționale neguvernamentale și mass-media.
Alte activități de perspectivă în domeniu au fost discutate pe larg la întâlnirile cu reprezentanții ministerelor Culturii și ai altor instituții culturale din ambele țări, ca urmare fiind avansate mai multe proiecte de colaborare, implementarea unora din care deja a demarat, intre acestea fiind și cel privind realizarea unor traduceri din opere literare ale unor autori moldoveni în limba azeră și ale unor scriitori și poeți azeri în româna, care să fie incluse în antologii respective (proiect preliminar formulat în discuțiile cu reprezentanții Ministerului Culturii și ai Uniunii Scriitorilor din Moldova, pe deoparte, iar pe de alta, cu cei ai Congresului azerilor și ambasadei RA în țara noastră și președintele Centrului de traducere de pe lângă Uniunea Scriitorilor din Azerbaidjan, care în acest an pentru prima dată a participat la Festivalul al 7-lea al Cărții din Moldova), precum și organizarea participării unor artiști azeri la festivalurile Mărțișor și a unor pictori din Azerbaidjan la expozițiile bienale de pictură din Moldova, precum și altele.
Cu referire la alte aspecte de colaborare – umanitare, științifică, educațională sunt de menționat stabilirea unor contacte directe și de colaborare între academiile de știință și între mai multe instituții de învățământ superior din cele două țări, inclusiv Universitatea Agrară din Moldova și Academia Agrară din orașul Ghanja, inițierea unor schimburi academice și creșterea numărului de tineri care studiază la universitățile din ambele țări, avansarea unor propuneri de cooperare în domeniile tineretului, sportului și turismului.
Toate aceste și alte evenimente, precum și activitatea propriu zisă a ambasadei au fost pe larg reflectate în mass media de nivel național și regional din Azerbaidjan (implicit în virtutea stabilirii unei conlucrări constructive cu reprezentanții acestora), în perioada respectivă pe subiectele relevante fiind organizate câteva emisiuni televizate, publicate mai multe articole și interviuri (inclusiv în cărți și reviste) și oferite alte peste 30 de interviuri pentru presă, televiziuni și radio din ambele țări, acestea având un impact pozitiv asupra formării și sporirii imaginii favorabile a țării în Republica Azerbaidjan.
Important de menționat în acest context este și faptul că pe parcursul anului trecut, atât activitățile ca atare, cât și informațiile difuzate pe marginea acestora au fost desfășurate prin prisma aniversării de 25 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, ocazie cu care, la 31 august, de Ziua Limbii Române, Ambasada a dat o recepție oficială, iar cele organizate și preconizate în acest an sunt dedicate aniversării de 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între Republica Moldova și Republica Azerbaidjan.
Anatol Caciuc
