Recent un grup de jurnalişti din Republica Moldova au efectuat o vizită de documentare la Biroul de legătură NATO şi Centrul de Informare şi Documentare privind NATO de la Kiev. De asemenea, au asistat şi la o conferinţă internaţională privind securitatea regională, organizată de Ambasada Lituaniei în Ucraina care este şi punctul de contact NATO.
Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Lituaniei în Ucraina, Marius JANUKONIS, a discutat cu jurnaliştii de la Chişinău mai multe aspecte referitoare la securitatea regională, precum şi la experienţa Ucrainei în dialogul cu Alianţa Nord-Atlantică.
Domnule ambasador, Legislativul de la Chişinău a ratificat Acordul dintre Republica Moldova şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord privind deschiderea Biroului de legătură al NATO la Chişinău. Acesta cum va influenţa dialogul ţării noastre cu Alianţa ?
Consider că activitatea Biroului de Legătură NATO va avea un impact pozitiv asupra cooperării dintre Republica Moldova şi Alianţă. Vor fi acţiuni concrete, se va discuta direct despre oportunutăţi, fiind identificate împreună – autorităţile moldoveneşti şi reprezentantul NATO. Totul va fi la modul practic. Aşa cum este şi cu Ucraina, care beneficiază de această posibilitate de mai mulţi ani. Este o cooperare armonioasă. Dar pentru Republica Moldova va fi o noutate. Va fi necesară o coordonare şi o cooperare strânsă, deoarece mari sunt provocările pentru securitate în regiune.
Recent aţi vizitat Chişinăul. Aţi discutat cu oficialii moldoveni despre cooperarea Republicii Moldova cu NATO ?
Mai mult am discutat cu reprezentanţii societăţii civile. Au fost diverse teme de discuţie, inclusiv situaţia politică. Este o situaţie de incertitudine, cum dealtfel este în întreaga lume. Or, trebuie să recunoaştem că Republica Moldova a obţinut anumite rezultate în procesul de integrare europeană, ceea ce este foarte important. Are regim liberalizat de vize, de care nu beneficiază, deocamdată, Ucraina. Şi noi dorim ca să fie menţinut acest curs, să fie implementate reformele graţie cărora ar putea avansa în procesul de integrare.
Acum când securitatea este ameninţată, NATO, care are drept obiectiv apărarea colectivă a spaţiului său, mai dispune de timp şi forţe pentru a susţine şi partenerii săi, cum ar fi Republica Moldova ?
NATO întotdeauna a fost şi este pregătită să sprijine partenerii săi, să contribuie la menţinerea păcii şi securităţii în lume. Cu Republica Moldova, vecina noastră directă colaborăm armonios, începând cu Parteneriatul pentru Pace şi continuând cu Planul Individual de Acţiuni. Or, pe parcursul anilor au fost implementate mai multe proiecte şi vom continua să oferim asistenţă, la solicitarea autorităţilor moldovene.
Lituania cum a colaborat cu NATO până a deveni membru al Alianţei ? A existat un parteneriat viabil ?
A fost o colaborare foarte activă şi ne-a ajutat să ajungem la standardele şi criteriile Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, deoarece o ţară dacă doreşte să devină membru NATO trebuie să implementeze reforme, să-şi racordeze sistemul de apărare, obiectele militare şi nu numai acestea la standardele NATO. Cel de al doilea aspect ţine de forţele de apărare, care trebuie să fie compatibile cu cele ale aliaţilor. Pentru aceasta a şi fost iniţiat cadrul de interoperabilitate. Şi Ucraina şi-a pus acest scop – să întreprindă reforme, să sincronizeze toate acţiunile pe această dimensiune cu cele ale Alianţei şi către anul 2020 să ajungă la standardele NATO. Este mult de lucru, sunt multe provocări, dar dacă este un scop bine determinat, atunci sunt şi rezultate. Ucraina nu şi-a anunţat intenţia de a deveni membru al NATO, ci doar să facă reformele necesare pentru a ajunge al criteriile de aderare. Lituania a avut un obiectiv clar – să devină membru NATO şi în anul 1994 a solicitat Secretarului General aderarea ţării la Organizaţie. A trebuit să muncim mult, să demonstrăm că dorim cu adevărat să fim parte a Alianţei. Au fost şi probleme pe dimensiunea politică, deoarece unele state membre se împotriveau aderăriii noastre. La fel şi Rusia se împotrivea, dar într-un sfârşit am devenit membru NATO.
Situaţia din Flancul Estic devine tot mai complicată. Cum se pregăteşte NATO ?
Anul 2016 a fost marcat de multe evenimente imprevizibile în domeniul de securitate, dar şi anul 2017 va fi unul al provocărilor. Situaţia politică din Europa şi din vecinătatea ei este instabilă. Sunt ameninţări la securitate din patrea migranţilor, dar şi din partea Federaţiei Ruse. Astfel, NATO trebuie să acţioneze, să identifice noi modalităţi de apărare colectivă – aşa cum îi sunt principiile. Dealtfel, la Summitul de la Varşovia din anul 2016 s-a discutat despre securitatea pe Flancul Estic –ţările Baltice, Polonia, România. Ca raspuns la ameninţările din partea Rusiei, care militarizează insula Crimeea şi regiunea Kaliningrad, s-a decis constituirea a patru batalioane pe flancul oriental al NATO. Şapte ţări participă la această operaţiune pentru a întări prezenţa militară în regiunea Mării Negre în faţa unui eventual atac al Rusiei.
Ucraina are perspective de aderare la NATO ?
Situaţia se schimbă frecvent, astfel Ucraina trebuie să ţină ritmul, având mult de muncit. Se întreprind acţiuni concrete din partea autorirăţilor ucrainene, dar, deocamdată, Ucraina nu a anunţat clar despre dorinţa de a deveni membru al Alianţei. Planul Strategic 2020 prevede reformarea sistemului de apărare şi stabilirea controlului civil asupra acestuia.
Din ce cauză nu anunţă intenţia de a obţine statutul de membru al NATO ? Consideră că nu este pregătită ?
Guvernările precendente de la Kiev invocau statutul de neutralitate al ţării. Dacă e să facem trimitere la părerea cetăţenilor, atunci popularitatea NATO era la mai puţin de 50%. Acum această cifră s-a schimbat. Tot mai mulţi cetăţeni ar dori ca Ucraina să adere la NATO. Se vorbeşte despre un Referendum în acest sens, dar nu se ştie când va avea loc. Autorităţile actuale nu vorbesc despre neutralitate, ci de atingerea standardelor NATO, dar fără a solicita aderarea. Ucraina este o ţară mare, părerile oamenilor din regiuni mai sunt încă diferite. Este necesară consolidarea unei păreri unice.
Adaptare: Anatol CACIUC
