Ambasadoarea RM în Israel: Diplomația este o noțiune care sună oficial, dar are efecte practice asupra omului de rând

– D-na Ambasador, în anul curent Israelul și Republica Moldova marchează un sfert de secol de la stabilirea relațiilor diplomatice. În ce mod este remarcat acest fapt de către părți?

Caracterul special al anului, în care marcăm această frumoasă aniversare de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre ambele state, este confirmat de un impuls care a conferit dinamism cooperării bilaterale. Aș pune în evidență vizita  Viceprim-ministrului, ministrului afacerilor externe și integrării europene, Andrei Galbur în Israel, vizita Vicepreședintelui Knesset-ului Tali Ploskov în țara noastră, consultările politice bilaterale din luna august curent, care s-au desfășurat la Chișinău. Tot recent a fost acreditat ambasadorul Statului Israel în Republica Moldova Eliyahu Yerushalmi.

O colaborare fructuoasă între părți, după mine, are loc atunci cand la nivel înalt este creat mediul potrivit, iar înțelegerile și deciziile adoptate se materializează în diverse domenii. În continuarea acestei idei aș menționa vizitele în Israel a experților moldoveni care au preluat experiența Statului Israel în domeniul securității și afacerilor interne, cea a  comerțului (Camera de Comerț și Industrie), a forței de muncă și protecției sociale   (Ministerul Muncii, Protecției Sociale și a Familiei și Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca).  Nu poate fi subestimată și colaborarea la nivelul administrației publice locale.  Reprezentanți ai mai multor companii din Moldova au participat cu un stand promoțional la cea de-a 23-a ediție a Târgului Internațional Mediteranean de Turism – IMTM 2017, organizat la Tel Aviv.

– Pentru omul de rând nu întotdeauna este înțeles rostul întalnirilor la nivel înalt. Ceea ce este vizibil pentru el în primul rand, sunt elementele de protocol: orchestre, covorul roșu, onoruri. Ce stă în spetele acestor imagini?

O muncă enormă cât a experților, atât și a demnitarilor. Referindu-ne la reuniunile la nivel înalt, acest an a început, după cum am menționat anterior,  cu vizita Viceprim-ministrului, ministrului de externe Andrei Galbur în Israel. În diplomație, la fel ca în alte domenii, contează foarte mult relațiile interpersonale și posibilitatea de a discuta deschis toate aspectele colaborarii bilaterale, dar și posibilitatea de a face un schimb de opinii vis-a-vis de situația internațională, or noi cu toții traim într-o lume interconectată direct, sau indirect.

În timpul vizitei în Israel, Ministrul Galbur a avut întrevederi cu prim-ministrului Statului Israel Benjamin Netanyahu, președintele Knesset-ului Yuli-Yoel Edelstein, vicepreședintele Knesset-ului și președintele grupului parlamentar de prietenie Statul Israel – Republica Moldova Tali Ploskov, ministrul imigrației și absorbției Sofa Landver, ministrul apărării Avigdor Lieberman. Deci a fost creată și utilizată din plin oportunitatea de a face o trecere în revista a realizărilor existente și de a discuta diverse aspecte ale colaborarii la etapa actuală, dar și a trasa planuri de viitor.

Ministrul Galbur nu a ratat ocazia să se întâlnească și cu  reprezentanții  Asociațiilor  evreilor originari din Moldova, mulți dintre membrii cărora ocupă funcții înalte la nivel central sau local în Israel.

În aprilie curent, în timpul vizitei în Moldova a dnei Tali Ploskov, Vicepreședintele Knessetului,  părţile s-au axat pe perspectivele de dezvoltare a relaţiilor bilaterale, în domeniul economic şi pe linie parlamentară. Dna Ploskov s-a arătat disponibilă să promoveze investiţiile în Republica Moldova, dar şi potenţialul turistic pe care îl are ţara noastră. A fost subliniată și necesitatea de a diversifica schimburile comercial-economice.

La începutul lui august  curent,  în cadrul rundei de consultări interministeriale  moldo-israeliene, desfășurate la Chișinău, au fost discutate subiecte precum extinderea cadrului juridic bilateral, angajarea la muncă a cetățenilor moldoveni în Israel, comemorarea victimelor Holocaustului, prestarea serviciilor consulare, precum şi cooperarea la nivel sectorial, în special pe dimensiunile educaţiei, agriculturii, asistenţei sociale şi afacerilor interne.

Deci, practic tot ce se discută în timpul reuniunilor oficiale, au efecte directe  sau indirecte asupra oamenilor de rând. Să ne amintim în acest context, spre exemplu, de implementarea cu succes a acordului privind  angajare la muncă în Israel a conaţionalilor noştri în anumite sectoare (în mod prioritar în domeniul construcţiilor) care din anul 2012 şi până la ziua de astăzi, şi-a dovedit utilitatea pentru economiile celor două state. Astăzi  Israel se plasează pe locul  doi, după  Federația Rusia, după volumul de remitențe trimise în Moldova.  Așa dar, diplomația este o noțiune care sună  oficial, dar are efecte practice asupra omului de rând.

–  Care vor fi evoluțiile pe această dimensiune?

– Una dintre prioritățile cooperării bilaterale moldo-israeliene este  sporirea volumul exporturilor moldoveneşti în Israel și atragerea de investiții israeliene în Republica Moldova. Sperăm, că până la finele anului curent vom reuși desfăşurarea celei de-a V-a ședințe a Comisiei interguvernamentale moldo-israeliene de colaborare comercial-economică și organizarea în comun a unui for economic. În continuarea acestei idei aș sublinia că, atât Chișinăul oficial cât și Israelul și-au exprimat interesul reciproc pentru aprofundarea dialogului politic bilateral, intensificarea cooperării în domeniul atragerii investițiilor, precum şi consolidarea contactelor dintre reprezentanții mediilor de afaceri.

– D-na Moraru, se cunoaște că Israelul sprijină dezvoltarea  Republicii Moldova prin diverse programe. Cum se manifestă la modul practic acest suport?

–  Așa este și în acest context cu satisfacție aș remarca asistenţa socio-umanitară acordată în cadrul Programului Dezvoltării Cooperării Internaţionale al MAE al SI (MASHAV) privind instruirea funcţionarilor publici din cadrul diferitor instituţii de stat din Republica Moldova. Despre vizitele, ce au la bază instruirea și schimbul de experiență am pomenit chiar la inceputul acestui interviu.

În aceiași ordine de idei, aș dori să amintesc, că Israelul a donat echipament pentru crearea în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului a laboratorului de testare a produselor alimentare modificate genetic.  Deci este vorba atât de aspecte ce țin de securitatea alimentară pe interior, cât și de posibilitatea de a extinde exporturile din RM pe piețele externe.

– Ce se întreprinde întru conștientizarea trecutului și comemorarea victimelor Holocaustului?

Aș vrea să răspund la această întrebare prin a reitera mai întâi de toate că, Guvernul Republicii Moldova condamnă cu fermitate orice fel de manifestare a tendinţelor antisemite. Țara noastră colaborează cu Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului și cu Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel”.  Chișinăul oficial  apreciază efortul acestor două instituții pentru sprijinul acordat în procesul elaborării Planului de acţiuni întru implementarea Declaraţiei politice privind acceptarea Raportului Comisiei Internaţionale prezidate de Elie Wiesel privind studierea Holocaustului. În conformitate cu acest plan, trei reprezentanți ai Ministerului Educației din țara noastră și opt profesori din școlile din Moldova au participat în perioada 13-20 august curent la cursurile organizate de Școala Internațională a Holocaustului 2017 de la „Yad Vashem”.

Doar pe parcursul acestui an au avut loc mai multe evenimente care sunt parte a acestor acțiuni. La 9 februarie 2017, în incinta Muzeului Naţional de Artă din Chişinău, a avut loc lansarea cărţii lui Paul Shapiro „Ghetoul din Chişinău 1941-1942” , eveniment la care a participat chiar autorul.  În primăvara acestui an, la 17 martie, în incinta Parlamentului a avut loc o masă rotundă la tematica comemorării Holcoaustului, organizată de către Comunitatea evreiască cu participarea Preşedintelui Legislativului, a deputaților, experţilor şi cercetătorilor, reprezentanţilor instituţiilor de stat. Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a gazduit în iulie curent expoziţia „Viitorul memoriei” dedicată victimelor Holocaustului. În timpul vizitei sale în Israel, ministrul de externe Andrei Galbur a vizitat Memorialul Yad Vashem. Acesta este un muzeu fondat în scopul păstrării memoriei victimelor Holocaustului şi evidenţierii, pentru generaţiile viitoare, a învăţămintelor acestei tragedii în istoria umanităţii.

– D-na Ambasador, relațiile moldo-israeliene mai inseamnă si colaborare culturală. Ce activități sunt desfășurate pe această dimensiune, ținând cont de faptul că suntem într-un an aniversar al relațiilor diplomatice dintre cele două țări?

–  Pe parcursul acestui an fost organizate mai multe evenimente socio-culturale care au marcat anul consacrat celor 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale. Aici aș aminti de concertul formației „Zdob și Zdub” chiar la 13 ianuarie curent, concertele și evenimentele cultural-artistice de sărbătorire a Mărțișorului, evoluarea maestrului Constantin Moscovici împreună cu Orchestra Simfonică din Beer Sheva „Simfonieta”. Agenda culturala va continua în noiembrie curent prin organizarea Zilelor Culturii Republicii Moldova în Statul Israel. În perioada 9-11 noiembrie  curent  cultura și tradițiile neamului nostru vor fi prezentate în Israel de Ansamblului Academic de dans ”Joc”, de pictori  moldoveni, care vor pune pe tapet imaginea de ieri și de azi a țării noastre, și de meșteri populari, care își vor etala diverse elemente  ale portului popular.  La 14 septembrie ambasada va da o recepție dedicată Zilei Independenței și aniversării celor 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre statele noastre, la care vor participa oficiali din Israel, reprezentanți ai Corpului Diplomatic acreditat în această țară și, evident, originarii din Moldova.

– D-na Ambasador, vă mulțumesc pentru acest interviu și vă urez un mandat diplomatic reușit în continuare.

Interviu realizat de Ludmila Barbă

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.