Alexandru Vakulovski: Limba română în Ucraina, văicăreala MAE-ului român şi un motiv real de îngrijorare

Mi s-a părut destul de ruşinos faptul că atât oficialii români, cât şi cei moldoveni, n-au exprimat o opinie faţă de evenimentele din Ucraina. Doar Monica Macovei a scris pe blog că e solidară cu ucrainenii, Ponta a declarat că nu-i treaba lui, iar moldovenii au avut intenţia, dar tradiţional „s-au răzgândit”. De parcă Ucraina nu ar fi ţara vecină.

Doar oamenii care fac de ruşine Moldova, ca Dodon, Formuzal, Tkaciuk s-au exprimat şi asta nu ne aduce cinste deloc.

Dar iată că s-a trezit Ministerul Afacerilor Externe din România! Cine spunea că dormea? Poate că dormea, dar ţop! şi s-a trezit, când Revoluţia ucraineană s-a terminat. Cei de la MAE-ul din România sunt deranjaţi de abrogarea Legii Ucrainei privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic. O preocupare grăbită şi aiuritoare, la fel ca majoritatea comentariilor naive de pe facebook, când pe mulţi i-a luat gura pe dinainte. Titlul comunicatului e belicos: Ucraina trebuie să menţină nivelul de protecţie a drepturilor minorităţilor naţionale pentru a rămâne ancorată în parcursul său European. Şi textul începe cu grija: “În contextul abrogării, în cursul zilei de 23 februarie 2014, de către Parlamentul Ucrainei a Legii Ucrainei privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic Ministerul român al Afacerilor Externe exprimă profunda preocupare faţă de o posibilă deteriorare a sistemului de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.” Vechea lege, foarte discutată la vremea ei, a fost proastă. Şi cei care au scris comunicatul ştiu asta şi recunosc: “Reamintim, de asemenea, faptul că, la acel moment, Ministerul român al Afacerilor Externe a criticat textul legii întrucât acesta menţiona, printre limbile minoritare care intră în domeniul său de aplicare, şi aşa-zisa limbă „moldovenească”, şi a demonstrat netemeinicia acestei prevederi.În acelaşi timp, precizăm că am luat notă de motivaţia care a stat la baza abrogării actului normativ menţionat, şi anume faptul că legea ar fi fost adoptată cu nerespectarea Constituţiei Ucrainei, respectiv a Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare. De asemenea, am luat notă de declaraţiile oficialilor ucraineni conform cărora un nou act normativ în domeniu va fi elaborat, cu consultarea minorităţilor naţionale din Ucraina.” Foarte frumos, ştiţi că legea era proastă, ştiţi că se lucrează la alta mai bună, împreună cu minorităţile, atunci ce-i cu tonul ăsta de diriginte supărat? Nu cumva citiţi presa Kremlinului?

Dacă într-adevăr vă interesează soarta limbii române în Ucraina, puteţi afla că e nasol. Atât cu legea proaspăt abrogată, cât şi mai înainte, românii şi româna n-au dus-o bine deloc. Despre abrogarea legii ar merita ascultaţi românii din Ucraina, ei ştiu (mult) mai bine decât noi. Iată ce spune jurnalistul cernăuţean Marin Gherman:“aceasta este o lege care nu determină unitate socială, ci dezbină”, “Pentru românii din Ucraina, cred că anularea legii nu o să schimbe radical situația, fiindcă legea respectivă nu garanta sau nu motiva comunitatea românească să își utilizeze limba, ci, pur și simplu, conserva juridic o anumită situație” (ChernivtsiNews.com – http://www.chernivtsinews.com/?p=13019).

În schimb, de ieri, într-adevăr e cazul să ne facem mai multe griji pentru românii şi româna din Ucraina. Ieri a fost schimbat Mitropolitul Kievului, Vladimir, din fruntea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, subordonate Patriarhiei Ruse. Vladimir s-ar fi „îmbolnăvit”, exact când Sfântului Sinod Ucrainean al Patriarhatului din Kiev i-a trimis o scrisoare în care îi solicitau unirea bisericilor în vederea creării unei Biserici Ortodoxe autocefale în Ucraina.

Mitropolitul Vladimir a fost înlocuit peste noapte cu Mitropolitul Cernăuților și al Bucovinei, Onufrie Berezovski, ce a trezit entuziasmul românilor, chiar dacă nu e cazul. Deşi ştie româna, mitropolitul Onufrie duce o politică antiromânească şi antieuropeană. Vedem şi pe Wikipedia: “Mitropolitul Onufrie a fost acuzat de presa românească că practică o politică antiromânească și antieuropeană, persecutându-i pe clericii români care cer cu insistență, conform drepturilor fundamentale ale omului și comunităților etnice, oficierea serviciului religios în limba maternă. Deși în prezent, în regiunea Cernăuți își desfășoară activitatea peste 110 parohii ortodoxe românești, aflate sub jurisdicția canonică a Mitropoliei ucrainene de la Cernăuți, obedientă Patriarhiei Ruse, preoții români sunt obligați să săvârșească liturghiile în limba ucraineană în mediul urban și doar la sate li se permite să oficieze ocazional și în limba română.” Mai mult: “preoții și enoriașii ortodocși români duc lipsă de cărți bisericești, obiecte de cult, literatură laică în limba maternă pentru copiii români care frecventează școlile duminicale (înființate și întreținute de parohiile românești), precum și de bani pentru renovarea lăcașelor de cult. În aceste condiții, IPS Onufrie este acuzat că a interzis categoric ca prelații și credincioșii români să primească literatură religioasă, cărți de cult, materiale pentru biserici, veșminte, publicații sau orice alt sprijin din România, amenințându-i cu sancțiuni canonice și administrative, inclusiv cu anatema și caterisirea pe cei care nu se vor conforma acestei hotărâri. De asemenea, el este acuzat și de faptul că a trimis preoții de etnie română doar în parohiile cu populație majoritar ucraineană.”

Mitropolitul Onufrie a fost şi cu siguranţă va fi o mare problemă pentru credincioşii români din Ucraina. Un om care a persecutat preoţii români nu poate deveni peste noapte un prieten. Cred că Bisericile Ortodoxe (fie a Ucrainei, fie a Moldovei) subordonate Rusiei, rămân nişte Transnistrii deviate de la Ortodoxie, pentru că sunt mai apropiate de politic (-a Moscovei), decât de credinţă.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.