Alexandru Şura, ţambalistul moldovean care a cucerit Canada (VIDEO) — Moldova.org
Connect with us

Diaspora

Alexandru Şura, ţambalistul moldovean care a cucerit Canada (VIDEO)

Alexandru Şura este unul dintre artiştii moldoveni care au ales să plece din ţară în căutarea unui trai mai bun. Faptul că a plecat peste ocean, în Canada, nu l-a depărtat de pasiunea, care s-a transformat treptat într-o profesie şi un mod de viaţă – ţambalul. Datorită spectacolelor sale, mulţi canadieni s-au îndrăgostit de ţambal, un instrument atât de puţin cunoscut acolo. Moldova.ORG vă invită să-i cunoaşteţi povestea, urmărind interviul ce urmează.

Publicat

pe

Alexandru Şura este unul dintre artiştii moldoveni care a ales să plece din ţară în căutarea unui trai mai bun. Faptul că a plecat peste ocean, în Canada, nu l-a depărtat de pasiunea, care s-a transformat treptat într-o profesie şi un mod de viaţă – ţambalul. Datorită spectacolelor sale, mulţi canadieni s-au îndrăgostit de ţambal, un instrument atât de puţin cunoscut acolo. Moldova.ORG vă invită să-i cunoaşteţi povestea, urmărind interviul ce urmează.

Cu ce vă ocupaţi înainde să plecaţi peste hotare?
Mă ocupam cu muzica. Activam în calitate de profesor la Academia de muzica. Fiind artist, activam în mai multe colective artistice. Ultimii ani am activat în calitate de solist invitat. Când am plecat în Canada tot asta am făcut, tot cu muzica am rămas, alături de ţambal.

Aţi avut un scop bine definit înainte de a pleca din ţară?
Am avut marele noroc de a călători foarte mult până a lua această decizie. Eram sigur de ceea ce făceam şi de ceea ce-mi doream să fac. Când am primit invitaţia de a pleca în Canada, nu am ezitat, am acceptat foarte uşor şi rapid această propunere. Am mers cu gândul să promovez ţambalul, să promovez ţara noastră, folclorul nostru, valorile naţionale.

De ce aţi ales anume Canada?
Sunt multe beneficii pentru imigranţi. Politică lor este foarte prietenoasă străinilor, dânşii acceptă cu uşurinţă persoane din această zonă a Europei. Am susţinut multe concerte în lume, apoi am lucrat timp de 2 ani în calitate de solist pe un vas de croazieră, iar interacţiunea cu americanii şi canadienii s- a dovedit a fi una de succes. După acei 2 ani lucraţi cu publicul mi-am dat seama că merită să răspund afirmativ ofertei propuse anterior. Aşa am plecat în Canada.

Aţi început cu pianul, acum cântaţi la ţambal, unde se găsesc rădăcinile acestei pasiuni?
La vârsta de 5-6 ani, părinţii au observat că eu şi sora mea suntem talentaţi în privinţa muzicii. Au hotărât să ne dea la muzică, recomandabil este să începi cu pianul, instrumentul universal, ceea ce am şi făcut. Nu am avut pasiune pentru ţambal sau alt instrument. Mai mult a fost pasiunea tatălui meu. Am acceptat propunerea să studiez ţambalul chiar dacă nu aveam nici cea mai vagă idee ce înseamnă acest instrument. La vârsta de 10 ani am luat startul.

Cui sunt adresate concertele d-voastră, publicului băştinaş sau vorbitorilor de limbă română stabiliţi cu traiul în Canada?
Majoritatea concertelor sunt adresate populaţiei băştinaşe, canadienilor. Totuşi invităm şi vorbitori de limbă română. Majoritatea concertelor sunt organizate de canadieni şi nu de diasporă.

Nu aţi avut temeri că nu veţi fi înţeles de publicul străin?
În anul 2001-2003 am activat pe vasul de croazieră. Publicul ţintă, publicul format din americani şi canadieni au fost cei care nu mi-au permis să am temeri. Cântând la ţambal am avut cel mai mare succes acolo. Ei sunt dispuşi să cunoască lucruri noi, sunt foarte curioşi. Pentru europeni este ceva obişnuit, poate din aceste considerente mă simt bine să cânt pentru ei.

La ce evenimente cântaţi cel mai des?
Primesc invitaţie pentru diferite evenimente. Spre exemplu, am cântat într-o operă clasică în Montreal, am fost invitat la Conservatorul din Toronto, din păcate nu am putut onora invitaţia. În septembrie anul curent voi avea un concert de muzica modernă în Canada. Avem invitaţii şi din partea diasporei din Republica Moldovei şi România.

De 4 ani vă aflaţi în Montreal, cum sunt canadienii, ce pot să înveţe moldovenii de la ei?
Punctualitate şi disciplină. Cultura lor este diferită de a noastră. Ai impresia că viaţa lor este mai bună. Mereu zâmbesc, sunt veseli, bine dispuşi, în comparatie cu moldovenii. Mă aflu de o săptămână în Chişinău, dar am observat că majoritatea oamenilor sunt cam trişti. Asta avem de învăţat de la ei, să fim mereu deschişi, să fim curioşi şi bine dispuşi.

Ce cunosc ei despre Moldova?
Cunosc foarte puţin. În primul rând suntem identificaţi ca fostă ţară sovietică. Mai multe lucruri dânşii cunosc despre vecinii nostri, România. Sunt oameni care iubesc folclorul nostru, poţi întâlni persoane familiarizate cu muzica, arta, literatura noastră.

Unde vedeţi viitorul copiilor d-voastră?
Sunt deschis, acum locuiesc în Canada, nu cunosc ce va fi peste 5-10 ani. Pot să mă reântorc în Moldova, sau în România. În R.Moldova nu am observat încă lucrurile aşa cum mi-aş dori să le văd eu. Nu am simţit că se poate trăi bine şi la noi. Totuşi sper că viitorul ţării noastre să arate altfel.

Mai sunt totuşi tineri preocupaţi de arta populară, ce mesaj aţi avea pentru ei?
Să continue ceea ce le este pe plac, să creadă în visul lor. Este foarte puţin să cunoşti doar folclorul, muzica populară. Muzica clasică de sute de ani nu a atins idealurile, anume acolo se poate de îndreptat energia. Trebuie să cântăm, trebuie să continuăm, dar trebuie şi să învăţăm ceva nou pentru a fi multilateral dezvoltaţi.


Vă mulţumim şi vă dorim doar succese!

 

Citește mai departe

Diaspora

Moldovenii din diasporă primesc, și în acest an, pașaportul turistului

Publicat

pe

De către

Moldovenii din diasporă, care revin acasă, în luna august, au parte de surprize frumoase. La punctul de trecere a frontierei primesc o broșură de cupoane de reducere în formă de pașaport al turistului, valabil în perioada august – octombrie 2018.

Evenimentul face parte din campania națională „Fii Oaspetele Nostru” (#fiioaspetelenostru, #beourguest), care scoate la iveală ospitalitatea, drept trăsătura de bază a poporului moldovean. Cetățenii din diasporă sunt invitați să fie turiști la ei acasă și cunoscând tezaurul turistic să devină ambasadori ai turismului invitând și alți oaspeți și turiști.

Pentru a facilita decizia de călătorie prin Moldova, pe portalul 360.moldova.travel sunt disponibile 12 tururi virtuale ale vinăriilor, pensiunilor turistice și a altor obiective turistice. Iar pentru a promova destinațiile turistice, diaspora este îndemnată să posteze pe rețelele de socializare fotografii și video-uri cu impresii din călătorii, indicând locațiile și utilizând hashtagurile #visitmoldova #beourguest #fiioaspetelenostru.

Scopul distribuției acestui pașaport este de a mobiliza membrii diasporei pentru descoperirea și promovarea potențialului turistic al Republicii Moldova conform Strategiei de dezvoltare a turismului 2020 și Strategiei naționale „Diaspora 2025”.

Persoanele din diaspora Republicii Moldova revenite în țară, în vacanță prin intermediul pașaportului turistului vor putea beneficia de reduceri la produsele și serviciile prestate de agenții economici din industria viti-vinicolă și a turismului din Republica Moldova pe durata august – octombrie 2018.

Distribuția pașapoartelor turistice este organizată de către Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei, în parteneriat cu  Biroul relații cu diaspora din cadrul Cancelariei de Stat.

Citește mai departe

Diaspora

Guvernul va sprijini inițiativele diasporei, în cadrul Programului „DAR 1+3”

Publicat

pe

De către

Moldovenii din diasporă sunt încurajați să investească în dezvoltarea localităților de origine. Autorii proiectelor vor fi susținuți financiar de către Guvern, care a alocat 5 milioane de lei pentru acest an.

Programului Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”, aprobat astăzi de Guvern, este prevăzut pentru perioada 2018-2025 și presupune susținerea proiectelor de infrastructură, agricole, de protecție a mediului, de eficiență energetică, dar și de promovare a turismului rural.

De asemenea, vor fi eligibile proiecte educaționale, dar și de protecție socială, inclusiv de deschidere a centrelor medicale sau a cantinelor sociale.

În anul curent, Guvernul va oferi suport financiar pentru implementarea a cel mult 25 de proiecte de dezvoltare locală. Pentru un proiect din bugetul de stat va fi alocată o sumă de până la 200 mii de lei, care să acopere  maximum 50% din cheltuieli. Dosarele vor fi acceptate în baza principiului „primul venit, primul servit”, până la epuizarea resurselor financiare disponibile.

Condiția de bază pentru a obține finanțări de la stat în cadrul Programului „DAR 1+3” este ca și beneficiarul să aibă o contribuție financiară, dar și să fie susținut de autoritățile locale și de un partener de dezvoltare sau donator.

În perioada 2015-2018, în 40 de localități au fost implementate 36 de proiecte promovate de diasporă.

Citește mai departe

Diaspora

Experiența profesională internațională a fost împătărșită acasă grație proiectului „4 hands, back to origins”

Publicat

pe

De către

Corneliu Tiulenev și Maxim Surdu, reprezentanţi ai disporei noastre din Danemarca au revenit acasă ca să desfășoare proiectul „4 hands, back to origins” – „4 mâini. Acasă” și să împărtășească, la Castel Mimi, cunoștințele, abilitățile și experiența profesională în domeniul degustării, prezentării și alegerii vinurilor în Republica Moldova, precum şi a oferi un master class din bucătăria interaţională pentru 10 bucătari locali.

Activităţile s-au desfăşurat în cadrul programului de granturi tematice Diaspora Engegement Hub (DEH), subprogramul Reîntoarcerea profesională a diasporei, implementat de către Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului relații cu diaspora (BRD) şi finanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare.

Pe lângă publicul interesat de domeniu, la eveniment au fost prezenți și reprezentanți ai BRD, care au apreciat profesionalismul concetățenilor noștri din Danemarca, menționând că Guvernul Republicii Moldova susține ideile inovative ale membrilor diasporei, care contribuie la dezvoltarea țării noastre.

Corneliu Tiulenev este manager sommelier la Mother Company (două restaurante în Copenhaga și Londra, un wine shop/bar la Copenhaga, doar vinuri italienești) și are o experiență de 12 ani în Italia în „privat dinning”.

Maxim Surdu este bucătar-șef la Restaurantul Aamanns 1921 din Copenhaga și are o experiență în unele dintre cele mai renumite restaurante din lume, cu două și chiar trei stele Michelin, precum Noma, Geranium, Narisawa și Nobu.

Citește mai departe