Connect with us

Diaspora

Alexandru Şura, ţambalistul moldovean care a cucerit Canada (VIDEO)

Alexandru Şura este unul dintre artiştii moldoveni care au ales să plece din ţară în căutarea unui trai mai bun. Faptul că a plecat peste ocean, în Canada, nu l-a depărtat de pasiunea, care s-a transformat treptat într-o profesie şi un mod de viaţă – ţambalul. Datorită spectacolelor sale, mulţi canadieni s-au îndrăgostit de ţambal, un instrument atât de puţin cunoscut acolo. Moldova.ORG vă invită să-i cunoaşteţi povestea, urmărind interviul ce urmează.

Publicat

pe

Alexandru Şura este unul dintre artiştii moldoveni care a ales să plece din ţară în căutarea unui trai mai bun. Faptul că a plecat peste ocean, în Canada, nu l-a depărtat de pasiunea, care s-a transformat treptat într-o profesie şi un mod de viaţă – ţambalul. Datorită spectacolelor sale, mulţi canadieni s-au îndrăgostit de ţambal, un instrument atât de puţin cunoscut acolo. Moldova.ORG vă invită să-i cunoaşteţi povestea, urmărind interviul ce urmează.

Cu ce vă ocupaţi înainde să plecaţi peste hotare?
Mă ocupam cu muzica. Activam în calitate de profesor la Academia de muzica. Fiind artist, activam în mai multe colective artistice. Ultimii ani am activat în calitate de solist invitat. Când am plecat în Canada tot asta am făcut, tot cu muzica am rămas, alături de ţambal.

Aţi avut un scop bine definit înainte de a pleca din ţară?
Am avut marele noroc de a călători foarte mult până a lua această decizie. Eram sigur de ceea ce făceam şi de ceea ce-mi doream să fac. Când am primit invitaţia de a pleca în Canada, nu am ezitat, am acceptat foarte uşor şi rapid această propunere. Am mers cu gândul să promovez ţambalul, să promovez ţara noastră, folclorul nostru, valorile naţionale.

De ce aţi ales anume Canada?
Sunt multe beneficii pentru imigranţi. Politică lor este foarte prietenoasă străinilor, dânşii acceptă cu uşurinţă persoane din această zonă a Europei. Am susţinut multe concerte în lume, apoi am lucrat timp de 2 ani în calitate de solist pe un vas de croazieră, iar interacţiunea cu americanii şi canadienii s- a dovedit a fi una de succes. După acei 2 ani lucraţi cu publicul mi-am dat seama că merită să răspund afirmativ ofertei propuse anterior. Aşa am plecat în Canada.

Aţi început cu pianul, acum cântaţi la ţambal, unde se găsesc rădăcinile acestei pasiuni?
La vârsta de 5-6 ani, părinţii au observat că eu şi sora mea suntem talentaţi în privinţa muzicii. Au hotărât să ne dea la muzică, recomandabil este să începi cu pianul, instrumentul universal, ceea ce am şi făcut. Nu am avut pasiune pentru ţambal sau alt instrument. Mai mult a fost pasiunea tatălui meu. Am acceptat propunerea să studiez ţambalul chiar dacă nu aveam nici cea mai vagă idee ce înseamnă acest instrument. La vârsta de 10 ani am luat startul.

Cui sunt adresate concertele d-voastră, publicului băştinaş sau vorbitorilor de limbă română stabiliţi cu traiul în Canada?
Majoritatea concertelor sunt adresate populaţiei băştinaşe, canadienilor. Totuşi invităm şi vorbitori de limbă română. Majoritatea concertelor sunt organizate de canadieni şi nu de diasporă.

Nu aţi avut temeri că nu veţi fi înţeles de publicul străin?
În anul 2001-2003 am activat pe vasul de croazieră. Publicul ţintă, publicul format din americani şi canadieni au fost cei care nu mi-au permis să am temeri. Cântând la ţambal am avut cel mai mare succes acolo. Ei sunt dispuşi să cunoască lucruri noi, sunt foarte curioşi. Pentru europeni este ceva obişnuit, poate din aceste considerente mă simt bine să cânt pentru ei.

La ce evenimente cântaţi cel mai des?
Primesc invitaţie pentru diferite evenimente. Spre exemplu, am cântat într-o operă clasică în Montreal, am fost invitat la Conservatorul din Toronto, din păcate nu am putut onora invitaţia. În septembrie anul curent voi avea un concert de muzica modernă în Canada. Avem invitaţii şi din partea diasporei din Republica Moldovei şi România.

De 4 ani vă aflaţi în Montreal, cum sunt canadienii, ce pot să înveţe moldovenii de la ei?
Punctualitate şi disciplină. Cultura lor este diferită de a noastră. Ai impresia că viaţa lor este mai bună. Mereu zâmbesc, sunt veseli, bine dispuşi, în comparatie cu moldovenii. Mă aflu de o săptămână în Chişinău, dar am observat că majoritatea oamenilor sunt cam trişti. Asta avem de învăţat de la ei, să fim mereu deschişi, să fim curioşi şi bine dispuşi.

Ce cunosc ei despre Moldova?
Cunosc foarte puţin. În primul rând suntem identificaţi ca fostă ţară sovietică. Mai multe lucruri dânşii cunosc despre vecinii nostri, România. Sunt oameni care iubesc folclorul nostru, poţi întâlni persoane familiarizate cu muzica, arta, literatura noastră.

Unde vedeţi viitorul copiilor d-voastră?
Sunt deschis, acum locuiesc în Canada, nu cunosc ce va fi peste 5-10 ani. Pot să mă reântorc în Moldova, sau în România. În R.Moldova nu am observat încă lucrurile aşa cum mi-aş dori să le văd eu. Nu am simţit că se poate trăi bine şi la noi. Totuşi sper că viitorul ţării noastre să arate altfel.

Mai sunt totuşi tineri preocupaţi de arta populară, ce mesaj aţi avea pentru ei?
Să continue ceea ce le este pe plac, să creadă în visul lor. Este foarte puţin să cunoşti doar folclorul, muzica populară. Muzica clasică de sute de ani nu a atins idealurile, anume acolo se poate de îndreptat energia. Trebuie să cântăm, trebuie să continuăm, dar trebuie şi să învăţăm ceva nou pentru a fi multilateral dezvoltaţi.


Vă mulţumim şi vă dorim doar succese!

 

Citește mai departe
Advertisement

Diaspora

Ministrul de Externe îndeamnă diaspora să se implice mai activ în procesele din țară

Publicat

pe

De către

Aflat la Geneva, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Tudor Ulianovschi, a avut o întrevedere cu membrii diasporei din Elveţia, în cadrul căreia au fost discutate mai multe subiecte ce țin de situația din țară în domeniul medical, social și educațional, priorităţile politicii externe ale Republicii Moldova.

În contextul în care Elveția are un regim politico-administrativ federal, șeful Diplomației moldovenești a lansat ideea coagulării tuturor forţelor din diasporă sub egida unei asociaţii comune a tuturor reprezentanților comunităţilor noastre înregistrate pe teritoriul Elveţiei, care în parteneriat cu Ambasada Republicii Moldova la Geneva şi Biroul Relațiilor cu Diaspora să stabilească o agendă anuală privind proiectele socio-culturale care vor fi implementate tradițional de către comunitatea de cetățeni ai Republicii Moldova aflați în Elveția cu suportul constat al misiunii diplomatice la Geneva.

Cetățenii noștri au fost invitaţi să îşi expună ideile în elaborarea unor seturi de propuneri concrete cu privire la modalitatea de eficientizare a activităţii comunităţilor de moldoveni aflați peste hotarele țării, identificând în comun  2-3 proiecte anuale care să fie destinate atât moldovenilor aflați în Elveția, cât și cetățenilor noștri care au rămas în Republica Moldova.

 ”A trăi și a munci în străinătate trebuie să devină doar o chestiune de alegere, nu una de constrângere. Tind să cred că pe viitor orice cetățean al Republicii Moldova din afara granițelor va examina opțiunea de întoarcere acasă, având certitudinea că în țara noastră munca şi dedicația profesională vor fi recunoscute la justa lor valoare, a menționat Tudor Ulianovschi.

La rândul lor, membrii comunităţii şi-au exprimat dorinţa ca diaspora să fie implicată mai activ în procesul de elaborare a politicilor din Republica Moldova şi a strategiilor de relansare socio-economică a ţării, care să reflecte pe deplin interesele şi preocupările cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare.

De asemenea, conaţionalii au solicitat șefului diplomației moldovenești sensibilizarea Biroului Relațiilor cu Diaspora în vederea stabilirii unor criterii eficiente și proporționale în procesul de redistribuire a granturilor oferite societății civile din Republica  Moldova și comunităților noastre de peste hotare în baza unor proiecte socio-culturale examinate de către reprezentanții Biroului Relații cu Diaspora.

În acest sens, participanții la eveniment au accentuat necesitatea acordării unor programe de granturi inclusiv și membrilor din Diasporă, care intenționează să organizeze activități de ordin  educațional și cultural destinate copiilor cetățenilor noștri rezidenți ai altor state.

Ministrul Ulianovschi a încurajat membrii Diasporei să manifeste un interes constant și o atitudine pro-activă față de politicile guvernamentale în orice sferă de activitate, exprimându-și deschiderea pentru continuarea unui dialog constructiv și eficient cu Diaspora Republicii Moldova.

”Protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor Republicii Moldova, viața și securitatea lor oriunde nu s-ar afla, rămân o prioritate majora pentru politica externă a țării noastre”, a punctat ministrul Afacerilor Externe.

Citește mai departe

Cultură

Vernisajul Vinului: „Primăvară, primăvară, mi-amintești a câta oară…”

Publicat

pe

De către

„Primăvară, primăvară, mi-amintești a câta oară…” – cu acest laitmoiv își așteaptă vizitatorii Vernisajul Vinului, la cea de-a XIV-a ediție. Legendarul eveniment din miez de primăvară, dedicat „Vinului Moldovei”, va avea loc în data de 20 aprilie, ora 18:00, la Casa Sărbătorii (str. Ghioceilor 1).

Vernisajul Vinului este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Asociațiile producătorilor de produse vitivinicole cu IGP „Codru”, „Valul lui Traian”, „Ștefan Vodă”, „Divin” și cu susținerea partenerului strategic al evenimentului, Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei.

Ediția din această primăvară se va desfășura într-o atmosferă deosebită, creată de șlagărele emblematice ale anilor ‘70-’80, din repertoriul formației „Noroc” și al interpreților Ștefan Petrache, Sofia Rotaru, Iurie Sadovnic, interpretate de Tania Cerga și formația „Akord”.

Vizitatorii vor fi întâmpinați cu un pahar de vin alb sau rose, pe care ulterior îl vor utiliza pentru degustarea Vinului Moldovei, alături de un ghid în care vor fi enumerate toate vinurile prezente la Vernisajul Vinului.

În premieră, la această ediție a Vernisajului Vinului vor participa un număr record de 51 de companii vinicole din regiunile cu Indicație Gerografică Protejată, reunite sub brandul unic de țară „Vinul Moldovei. O legendă vie”.

Astfel, din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Codru” vor fi prezenți următorii producători vinicoli: „Maurt”, „Agrici.wine”, „Chateau Vartely”, „Vinuri Ialoveni”, „Vindicum”, „Garling”, „Migdal-P”, „Mileștii Mici”, „Castel Mimi”, „Nis Struguras”, „Doina Vin”, „Alianța Vin”, „Vinăria Hîncești”, „Cricova”.

Din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Ștefan-Vodă” își vor oferi vinurile spre degustare următorii vinificatori: „Purcari”, „Rădăcini”, „Basavin”, „Timbrus”, „Sălcuța” și „Suvorov Vin”, în timp ce din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Valul lui Traian” vor fi prezenți: „Bostavan”, „Podgoria Vin”, „Fautor”, „Novac”, „Vinia Traian”, „Vinăria din Vale”, „DK Intertrade”, „Vinuri de Comrat”, „Tomai Vinex”, „Gitana”, iar din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Divin” vor fi „Bardar” și „Călărași Divin”.

De asemenea, vizitatorii Vernisajului Vinului vor putea degusta vinurile produse de 10 mici producători vinicoli: „Vinăria DAC”, „Carpe Diem”, „Teba Prim”, „Gogu Winery”, „Equinox”, „ATU Winery”, „Mezalimpe”, „Unicorn Estate”, „Minis Terrios”, „Mihai Sava”, „Fragolino”, „Kara Gani”, „EtCetera”, „Vinăria Nobilă”, „Nicolae Iurco”, „Aghenie Tudor”, „Leuntea Vin”, „THG Tronciu”.

Vernisajul Vinului este un eveniment tradițional bianual și reprezintă o platformă unică de promovare și o rampă eficientă de lansare a produselor vinicole autohtone. În cadrul celei de-a XIV-a ediții vor fi oferite spre degustare 250 de vinuri tinere și de colecție și vor fi lansate zeci de vinuri noi. Oaspeții vor putea lua parte la degustări ghidate de somelieri profesioniști care vor avea loc la standul Oficiului Național al Viei și Vinului. Tot aici vizitatorilor le va fi propusă o adevărată experiență senzorială – exerciții interactive de degustare a vinurilor din soiuri autohtone, obținute prin microvinificație de către experții ONVV, unde vor învăța, cu ajutorul butoaielor speciale cu zeci de arome, să identifice nuanțele aromatice caracteristice pentru Vinul Moldovei.

În mod tradițional, în ediția de primăvară a Vernisajului vor fi premiate cele mai bune vinuri de sezon votate de oaspeții evenimentului, fiind acordate trofeele „Vernisajul în Alb” și „Vernisajul în Rose”.

Biletele pentru Vernisajul Vinului sunt puse în vânzare pe platforma iticket.md și pot fi cumpărate la Wine.md. Având prețul de 250 de lei. În ziua evenimentului biletele vor putea fi cumpărate la intrările special amenajate la Casa Sărbătorii.

Citește mai departe

Diaspora

18 proiecte ale diasporei vor fi finanțate în cadrul Programului guvernamental de granturi tematice Diaspora Engagement Hub

Publicat

pe

De către

Biroul relații cu diaspora (BRD) a anunțat astăzi lista celor 18 proiecte câștigătoare în cadrul Programului guvernamental de grantului tematice DIASPORA ENGAGEMENT HUB (DEH).

Astfel, comisia de evaluare și selectare a desemnat 18 proiecte câștigătoare din cele 26 dosare depuse în perioada 7 decembrie 2017 – 15 martie 2018, pentru trei subprograme: Parteneriate tematice regionale, Abilitatea femeilor în diasporă și Reîntoarcerea profesională a diasporei.

Astfel, în cadrul subprogramului PARTENERIATE TEMATICE REGIONALE au fost selectate spre finanțare 3 din 4 dosare depuse:

  1. Alina Stanciu, Republica Moldova în parteneriat cu Asociația „Alianța pentru Sprijinirea Basarabiei” din Franța, Asociația pentru Integrarea Migranților din Franța și Asociația „Orfeu” din Grecia – Proiectul „Moștenire – punte între ieri și mâine”, ediția a 25-a;
  2. Natalia Răileanu, Republica Moldova în parteneriat cu Asociația „Casa Mare” din Sacramento din SUA și Grupul de inițiativă „Cimișlieni din nordul Italiei” – Proiectul „Prin ochii lor”;
  3. Nicu Știrbet, Republica Moldova în parteneriat cu Asociația „DIALOG” din Elveția, Clubul Studenților Basarabeni și Bucovineni „Ștefan cel Mare și Sfânt” din România și Organizația Studenților Basarabeni București din Romania – Proiectul „ReDescoperă Lunca Prutului” (condiționat).

Proiectele câștigătoare la această categorie, orientate spre crearea parteneriatelor dintre asociații pentru desfășurarea diferitor acțiuni cu caracter socio-economic regional, comunitar, educațional și de sănătate, vor fi finanțate cu 93 986.50 lei per grant.

***

În cadrul subprogramului ABILITATEA FEMEILOR ÎN DIASPORĂ au fost selectate spre finanțare 5 din 12 dosare depuse:

  1. Julieta Grădinaru, Elveția – Proiectul „Crearea atelierului științific pentru elevi și studenți EUREKA”;
  2. Valentina Ceban, migrant revenit din Portugalia – Proiectul „Event4U la el ACASĂ”;
  3. Daniela Papuc, Republica Moldova – Proiectul „Dor de Folk”;
  4. Tamara Cojocari, Republica Moldova – Proiectul „Creșterea competitivității sectorului agricol prin implicarea femeilor”;
  5. Liliana Țurcanu, Italia – Proiectul „Ecoul Neamului” (condiționat).

Proiectele câștigătoare ale acestui subprogram, orientate spre abilitarea economică, socială, civică, juridică și economică a femeilor din diasporă, vor fi finanțate cu 93 986.50 lei per grant.

***

În cadrul subprogramului REÎNTOARCEREA PROFESIONALĂ A DIASPOREI au fost selectate spre finanțare 10 din 10 dosare depuse:

  1. Lilian Negura, Canada – Proiectul „Transfer de experiență canadiană de predare și cercetare a asistenței sociale”;
  2. Cezara Kolesnik, Belgia – Proiectul „Claude Monet – sursele picturii moderne”;
  3. Liliana Surugiu, Canada – Proiectul „Transfer tehnologic pentru realizarea unui model de turbina eoliană cu ax vertical pentru producere de energie electrică în Republica Moldova”;
  4. Ecaterina Baranov, Franța – Proiectul „Lelița Franța Joacă Sârba Moldovenească”;
  5. Teodor Ajder, Polonia – Proiectul „Media-zine, de la teorie la practică”;
  6. Maria Dandeș (Lupu), Canada – Proiectul „Lectura -activitate familială” (condiționat);
  7. Maxim Surdu, Danemarca – Proiectul „4 Hands, back to origins”;
  8. Mariana Iurcu, migrant revenit din Italia – Proiectul ,,Comunitatea etnică și Migrația în timp și spațiu”;
  9. Corneliu Tiulenev, Danemarca – Proiectul „4 Hands, back to origins”;
  10. Diana Ichim, Republica Cehă (condiționat) – Proiectul „Moldova – Pământul celor 100 de meșteri populari”.

Proiectele câștigătoare la această categorie, orientate în scopul încurajării transferului de capital uman și experienței profesionale pentru dezvoltarea academică, socială și economică a Republicii Moldova, vor fi finanțate cu 37 594.60 lei per grant.

DEH este un program de granturi tematice, destinat cetățenilor originari din Republica Moldova aflați peste hotare și se desfășoară cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituționale ale Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării” în faza a II-a.

Scopul programului este de a-i susține pe moldovenii din străinătate în implementarea ideilor lor în Republica Moldova și de a pune în valoare capitalul uman al diasporei.

Citește mai departe