Interviu cu Ala Mîndîcanu, preşedintele Comunității Moldovenilor din Quebec, Canada.
D-nă Ala Mîndîcanu, cât de diferiţi sunt canadienii în comparaţie cu noi, moldovenii?
La modul general, n-aş spune că ar exista diferenţe radicale, pentru că şi moldovenii, şi canadienii împărtăşesc cam aceleaşi valori. Există, bineînţeles, şi particularităţi, cauzate, în special, de mentalitatea postsovietică a unei bune părţi a societăţii moldoveneşti. Canadienii sunt într-o măsură mult mai mică afectaţi de corupţie, nepotism şi spirit patriarhal. Totuşi, originarii din Republica Moldova, care decid să se stabilească in Canada, nu au un şoc cultural pe care nu l-ar putea depăşi. Venind în Canada, ei se integrează destul de repede şi eficient din punct de vedere economic, lingvistic şi cultural.
Ştim că faceţi parte din “Consiliul coordonator al persoanelor originare din Republica Moldova – diasporei moldoveneşti”, aprobat prin Hotărârea nr. 834 a Guvernului Republicii Moldova. Ce ne puteţi spune despre acest Consiliu şi despre sarcinile sale?
În conformitate cu Hotărârea 834, adoptată la 10 noiembrie 2011, Consiliul “funcţionează în calitate de organ consultativ pentru coordonarea relaţiilor de colaborare între asociaţiile obşteşti ale diasporei moldoveneşti şi autorităţile administraţiei publice ale Republicii Moldova în vederea protecţiei drepturilor şi intereselor reprezentanţilor diasporei moldoveneşti în conformitate cu standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului”. Acest Consiliu, din care fac parte 46 de reprezentanţi ai diasporei, îşi va începe in curând activitatea.
În 2010 am participat la Congresul IV al Diasporei, unde, pentru prima oară, reprezentanţii diasporei din 25 de ţări au discutat la cel mai serios mod despre problemele cu care se confruntă cetăţenii noştri care domiciliază temporar sau permanent peste hotare. Pentru prima oară a fost adoptată şi o Rezoluţie, propusă şi redactată de participanţii la eveniment. Rezoluţia poate fi găsită pe site-ul BRI.
Anume acolo s-a vorbit pentru prima oară despre importanţa unui Consiliu al Diasporei şi despre necesitatea creării unei Agenţii de Stat pentru Diasporă. Reprezentanţii parlamentului, guvernului şi ai preşedinţiei s-au arătat atunci favorabili colaborării cu diaspora. Aşteptăm în continuare să vedem creată instituţia respectivă şi să fie aprobat Regulamentul privind activitatea Consiliului.
Între timp, asociaţiile din diasporă colaborează, îşi coordonează activităţile, înaintează propuneri şi semnează declaraţii comune, precum cele privind susţinerea introducerii sistemului de low cost pentru biletele de avion, înfiinţarea unui Minister al migraţiei şi diasporei, susţinerea adoptării Legii anti-discriminare etc.
Sperăm ca până în toamna anului 2012 va fi definitivată reforma iniţiată de AIE în domeniul Diasporei şi Consiliul îşi va putea desfăşura activităţile în mod regulamentar.
Ce activități au organizat şi pregătesc în viitorul apropiat membrii Comunității Moldovenilor din Quebec?
Chiar recent ne-au vizitat Pavel şi Cleopatra Stratan. A fost un eveniment care a adunat peste 700 de membri ai comunităţii din Montreal şi tot cam atâţia din Toronto.
La 25 mai vom organiza servicii consulare la Montreal pentru cei care nu au posibilitatea să se deplaseze la Washington. Consulul Nicolae Popa vine din SUA la Montreal de 4 ori pe an, iar CMQ adună cererile, organizează sala, oferă asistenţă membrilor comunităţii. De data aceasta peste 50 de persoane vor beneficia de acest serviciu atât de necesar .
În ziua de 26 mai, împreună cu Asociaţia Culturală Română, vom organiza conferinţa “200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Rusia”, iar la 1 iunie vom avea un frumos eveniment, consacrat Zilei Internaţionale a Copilului. Tot atunci se va lansa Academia de Educaţie, creată de Alina Nichita, originară din Chişinău, pentru copiii comunităţii.
În august – septembrie ne aşteaptă activităţi consacrate Zilei Limbii Române, spectacole cu artişti din Republica Moldova, lansarea Broşurii ACR – CMQ şi multe alte evenimente interesante. Pe parcurs oferim noilor veniţi servicii informaţionale, despre care puteţi citi pe site-ul nostru, www.moldovaquebec.ca.
Care sunt activitățile dvs. personale în Quebec, și ce planuri de viitor aveți?
Activităţile mele ţin de comunitate, dar şi de familie. Şi planurile mele de viitor sunt orientate tot spre aceste două direcţii : să meargă bine ACR- CMQ şi să-mi fie sănătoşi cei apropiaţi.
Care sunt avantajele și/sau dezavantajele moldovenilor stabiliți în Canada?
Avantajele sunt multiple: asistenţa statului în procesul de francizare (450 CAD/lună pe parcursul mai multor luni), susţinerea tinerelor familii cu copii (450 CAD/lună pentru fiecare copil minor pana la găsirea unui loc de muncă), etc. Printre dezavantaje am putea menţiona integrarea mai complicată din primii 1- 2 ani, din cauza necunoaşterii suficiente a limbii franceze (sau engleze) şi a studiilor diferite de cele ale băştinaşilor. Aceste dezavantaje dispar, însă, în timp.
Cât de des reveniți acasă și cum regăsiți țara/oamenii ?
Petrec o bună parte din an la Chişinău. Vara aceasta şi copiii vor pleca la Chişinău, iar strănepoata Emilia, care a făcut zilele trecute un anişor, îşi va vedea pentru prima oară străbunicii.
Pentru că suntem des la Chişinău, nu pot menţiona schimbări radicale. Unele lucruri mă bucură – oameni îmbrăcaţi frumos, maşini bune circulând pe străzi… Altele mă întristează: lumea e stresată, nemulţumită, regulile de circulaţie nu se respectă, zâmbetele lipsesc de pe feţele trecătorilor…
Ce mesaj aveţi pentru moldovenii rămaşi în ţară
Să fie uniţi în dorinţa de a promova valorile culturale, adevărul istoric şi democraţia, să nu se lase pradă corupţiei şi nepotismului, să susţină reformele întru integrarea europeană, pentru a opri exodul tinerilor şi a le oferi un viitor sigur la ei acasă.
