Locuitorii din Tochile-Raducani si Sarata-Razesi, raionul Leova, sate asezate in lunca Prutului si amenintate de grave pericole ecologice, si-au unit eforturile pentru a salva solul de eroziune, pentru a stopa alunecarile de teren, a practica agricultura ecologic pura si pentru a salva zona umeda de-a lungul riuletului Lapusnita, transformind-o intr-o zona cu protectie speciala.
Tochile-Raducani si Sarata-Razesi sunt doua sate situate pe malurile rauletului Lapusnita. Aici, apele acestuia se varsa in Prut si mai departe – in Marea Neagra. Pina la 1989, ele au facut parte dintr-o comuna, iar acum ambele au fost incluse, impreuna cu alte noua localitati, in cadrul Proiectului „Controlul poluarii apei in agricultura”, finantat de Banca Mondiala. Vorba e ca anual, in R. Moldova se erodeaza 8 mii de hectare de terenuri agricole, iar altele 2 mii sunt expuse la alunecari de teren. Daca nu se vor intreprinde masurile de rigoare, miine-poimiine s-ar putea intimpla sa ne trezim cu o catastrofa ecologica, ne-a spus Simion Tomsa, primarul satului Sarata-Razesi. in ultimii ani, prin partile locului fertilitatea solului a scazut enorm – de la 3,3 la 2,2 % de cernoziom. Programul prevede constructia unei platforme comune pentru stocarea deseurilor menajere si a gunoiului de grajd care, dupa ce va fi transformat in compost, va fi folosit in calitate de ingrasamint organic. Totodata, din cele 530 de gospodarii au fost selectate 150, pentru care vor fi construite niste platforme, unde satenii vor depozita gunoiul de grajd si cel menajer.
Vor fi plantate fisii forestiere
Sarata-Razesi e un sat asezat pe o coasta de deal ce se intinde pe sapte kilometri. Este foarte anevoios sa transporti gunoiul la gropile autorizate, ne explica primarul. De aceea s-au format gunoisti pretutindeni – pe drumuri, in ograzi, linga fintini, in ripe. Platformele vor fi construite la sfirsitul anului 2005 – inceputul anului 2006. Acestea vor fi amplasate mai departe de fintini, de casele de locuit, iar in jurul lor vor fi semanate fisii de iarba.
Programul prevede, de asemenea, plantarea fasiilor forestiere in bazinul riuletului Lapusnita. Pe malul drept al acestuia, zona umeda se intinde pe o lungime de 6 km, iar pe cel sting – pe o distanta de 5,5 km. in total, ea cuprinde 35 hectare, fiind cea mai mare zona umeda pina la revarsarea Lapusnitei in Prut. Tot aici sunt construite podete din tuburi de beton armat, prin care cursul apei este inrdeptat spre zona umeda. Necazul e ca o parte din teritoriul din zona respectiva este folosit pentru pasunat, zice primarul Tomsa. De aceea, pentru a proteja fisiile plantate, primaria va semna un contract cu cei responsabili de pasunatul vitelor. in acest scop, locuitorii celor doua sate vor urma exemplul celor din comuna Vilcele, judetul Calarasi, Rominia. Anul trecut, zona umeda de dincolo de Prut a fost vizitata de primarii celor 11 localitati din cadrul proiectului-pilot. Acolo, spune Simion Tomsa, am vazut cum trebuie protejata natura: pasunile sunt administrate impreuna cu primaria si ocolul silvic, taranii avind posibilitatea sa pasca vitele si sa coseasca fin in schimbul unei mici contributii.
Un alt proiect, in valoare de 1,2 mln. lei, este prevazut pentru a deseca balta, unde fiecare cotas detine cite 40 de ari de teren agricol care, adeseori, este inundat. in zona umeda s-a pastrat un sector de vegetatie de balta, cu rogoz, stuf, papura si lintita. Aici sunt inregistrate zece specii de arbori si arbusti si 41 de specii de plante erbacee rare. Multi dintre locuitorii satului s-au indeletnicit, decenii la rind, cu confectionarea cosurilor din papura, lozie, obiecte care, pe timpuri, isi gaseau cumparatori tocmai din Artiz, iar din 2002, cu ajutorul programului ASA, in cadrul scolii a fost deschisa o sectie de artizanat. Totodata, pentru salubrizarea localitatii, va fi plantat un parc-tip pe o suprafata de 1,5 ha si vor fi construite doua fintini arteziene.
Sarata-Razesi e un sat ce nu duce lipsa de probleme. Una dintre acestea sunt drumurile desfundate, iar cea mai grea – saracia. Dintre cei 1650 de locuitori, 17 sunt plecati la munci grele peste hotare, cei ramasi lucrindu-si pamintul fie in comun, in cadrul unul SRL, fie in mod individual. Scoala din sat nu are o cladire ca lumea, drept sediu servindu-i fostul pichet de graniceri de pe timpul URSS. Acum, primaria a obtinut de la FISM-2 un proiect in valoare de 530 mii lei pentru reabilitarea complexului scoala-gradinita. in gimnaziu activeaza doar sase cadre didactice, insa institutia are nevoie de 14. Casa de cultura a fost reparata in interior, insa primaria nu dispune de finante pentru a tencui peretii din exterior.
De la cinepa la rapita
Tochile-Raducani se afla la o distanta de cinci km de Sarata-Razesi. intrucit acesta din urma se intinde pe o lungime de sapte km, e putin probabil ca satenii vor parcurge 13 km ca sa transporte gunoiul la platforma comuna, ne-a spus primarul de Tochile-Raducani, Vasile Lavric. Oricum, celor doua sate le revine sa participe impreuna la realizarea acestui proiect, beneficiind, fiecare in parte, de cite 150 de platforme individuale. Si aici se lucreaza intens pentru stoparea eroziunii si desecarea terenurilor din lunca Prutului. Vorba e ca, in ultimii ani, eroziunea solurilor capata proportii dramatice. Ripele s-au format mai cu seama in urma ploilor torentiale din 1994, 1998 si a celor din 31 august 2004. Primaria a sesizat Asociatia nationala de protectie a solului si Departamentul situatii exceptionale, care vor lua masuri pentru a stopa formarea ripelor ce inainteaza in directia satului. Totodata, pe majoritatea pantelor au fost plantate fisii de protectie – cu puieti de salcim, castan, plop si nuc. Astfel, s-a format o livada de nuci de 30 hectare, care este ingrijita de catre sateni si care aduce si un profit semnificativ. La salubrizarea localitatii isi dau concursul si elevii gimnaziului. Astfel, anul trecut ei au curatat de gunoi drumul central al satului, varuind, totodata, copacii. in cadrul telemaratonului ecologist „De suflet, de sanatate” colectivul gimnaziului a obtinut o diploma de gradul trei si a primit in dar o combina muzicala. Anterior, ne-a spus directoarea Elena Casapu, scoala a participat la un alt concurs national, in cadrul caruia a obtinut sase seturi de mobilier scolar. De altfel, la Tochile-Raducani s-a format un parteneriat intre scoala, primarie si Societatea cu raspundere limitata „Valea plopilor”, condusa de Eugen Danalache, care e si presedintele Asociatiei producatorilor agricoli „Viitorul” din raionul Hincesti. Gospodaria agricola ingrijeste peste 1300 de ha si este una dintre primele din republica specializata in cultivarea rapitei. in 2004 a semanat 450 ha si a obtinut un profit de 1500 lei la fiecare hectar, recolta medie fiind de 27 chintale/ha. in prezent, Compania moldo-germana „Bio-company-rap” construieste la Lipcani, Briceni, o fabrica de prelucrare a rapitei. in iulie curent va fi data in exploatare prima linie de producere a uleiului tehnic cu o capacitate de 75 tone pe zi, iar in 2006-2007 vor fi construite inca doua linii, astfel incit intreprinderea va avea o capacitate de prelucrare de 300 tone pe zi. Eugen Danalache afirma ca rapita este o cultura care le-ar aduce producatorilor moldoveni un profit impunator. Un alt avantaj este ca aceasta planta e un fel de sanitar – ea curata terenul de buruieni. Pe viitor, plantatiile de rapita se vor extinde la 100 000 ha. SRL „Valea plopilor” dispune de tehnica performanta: tractoare de marca „Landine”, „Kubota”, precum si o combina „Sampo”. „O asemenea tehnica nu am avut nici pe cind eram presedinte de colhoz”, ne spune Eugen Danalache. De altfel, directorul se considera omul caruia ii place sa lupte cu dificultatile. A fost anevoios, zice dinsul, sa treci de la sistemul colhoznic la cel privat. in schimb, acum ingrijeste 1000 ha cu doar sase persoane. Pe aceasta suprafata creste orz, rapita, griu si floarea-soarelui. Pensionarilor le da cite 500 kg de griu, 200 – de orz si cite 100 kg de floarea-soarelui plus zece ari semanati cu porumb. Tinerilor plecati din sat le da mai putin, iar celor care activeaza in cadrul gospodariei le revine chiar mai mult decit cotasilor in virsta, care nu-s antrenati la efectuarea lucrarilor agricole. La nivel de mecanizare gospodaria nu este mai prejos decit o firma agricola din Germania, Danemarca sau Olanda, dar cit priveste investitiile, Eugen Danalache zice ca mai are mult pina-i va ajunge din urma pe fermierii din Occident. Astfel, el acum investeste in fiecare hectar de la 100 pina la 200 de dolari, insa ar dori sa plaseze barem 600 de dolari anual.
La Tochile-Raducani aveam sa ma conving ca agricultura ecologica are viitor. intre altele, localitatea a fost atestata in 1489, intr-un uric al lui Stefan cel Mare. La inceput, locuitorii se ocupau intens si de cultivarea cinepii, denumirea satului tragindu-se de la aceasta ocupatie, pentru ca Tochile-Raducani nu inseamna altceva decit a tochili cinepa… la Raducani. Astazi, insa, tochilenii cultiva rapita, care le aduce un venit bun si le curata terenurile erodate de buruiene. E un semn bun si o speranta ca in acest sat paminturile vor fi curatate si de substantele toxice, cu care au fost „hranite” din belsug pe timpurile cind exista livada intensiva a colhozurilor „Pogranicinik” si „Zaveti Lenina”.
