Connect with us

Publicat

pe

Ce fel de școală îți dorești pentru copilul tău: una cu o disciplină strictă și lecții rigide sau una în care elevii au libertatea de a alege și a se exprima, dezvoltându-și abilitățile? De ce nu alegi o școală internațională, care combină tot ce e mai bun din cele două modele – practicarea unui studiu riguros și a unei învățări eficiente, încurajarea creativității și a dezvoltării personalității, aplicarea curriculelor internaționale inovatoare?

Părinții și copiii din Moldova au multe motive pentru a alege o școală internațională. Iată 9 dintre ele, pe care le-am descoperit vizitând Școala Internațională Heritage.

  • Mediu multicultural

Școlile internaționale se mândresc cu cu o diversitate de elevi, dar și profesori, din diferite părți ale globului. Părinții care se mută în Moldova aleg școlile internaționale pentru a reduce la minimum șocul cultural pentru copiii lor într-o țară nouă. În ceea ce privește familiile din țară, înscrierea în astfel de școli introduce copiii într-un mediu multicultural dinamic, cu predarea disciplinelor într-un context internațional. Într-un astfel de mediu, copiii învață să aprecieze diversitatea culturală, să respecte diferențele necesare pentru o coexistență reușită, în timp ce își valorifică propria moștenire culturală.

  • Abilități în pas cu timpul

Opțiunile pentru carieră se modifică radical astăzi în întreaga lume. O școală internațională se axează pe practici educaționale inovatoare, bazate pe cercetare. Învățarea se realizează prin activități practice, spre deosebire de alte școli în care este apreciată învățarea pe de rost și viteza de redare. Copiii exersează gândirea la nivel superior, pentru a aplica și transfera cunoștințele în situații noi. Școlile internaționale oferă elevilor libertatea de a explora și de a descoperi o lume nouă a creativității. Acestea facilitează dezvoltarea unei game de aptitudini în domeniul disciplinei de lucru, al gândirii și al educației personale, sociale și de sănătate, care sunt distincte, în comparație cu alte instituții în care repetarea informațiilor și performanțele la examene au o importanță primordială.

  • Educație la standarde internaționale

Școlile internaționale sunt obligate să se conformeze standardelor de calitate externe. Heritage este prima școală internațională fondată în Moldova, dar și singura școală din țară care a obținut statutul de „Școala Cambridge”. Resursele utilizate pentru predare, numărul de elevi în clasă, calificarea profesorilor etc. pentru școlile Cambridge sunt standardizate în toate țările. În cazul persoanelor care se mută în țară sau pentru părinții care caută cea mai bună educație pentru copiii lor, standardele Cambridge International servesc drept garanție a calității.

Școlile internaționale, cum este Heritage, oferă o educație de înaltă calitate, care rămâne relevantă chiar dacă elevii se mută în alte țări. Elevii care beneficiază de o educație internațională și calificările Cambridge recunoscute la nivel global absolvesc școala fiind bine pregătiți pentru continuarea studiilor și o carieră la nivel internațional.

  • Abordare personalizată a fiecărui elev

Școlile internaționale oferă educație centrată pe copil. Profesorii evaluează ce poate face fiecare copil în parte și încep de acolo. În asemenea școli, numărul de elevi într-o clasă este mai mic, astfel sunt maximizate beneficiile pentru elevi, iar profesorii pot acorda atenția necesară fiecărui copil din clasă. Deoarece învățământul personalizat devine o tendință, tot mai multe școli internaționale, inclusiv Heritage, au adoptat această abordare.

  • Studierea limbilor străine – la un alt nivel

Multilingvismul reprezintă o parte esențială a experienței elevului într-o școală internațională. În timp ce școlile locale oferă o experiență limitată în ce privește limbile străine, la Heritage disciplinele școlare sunt predate în limbile română/rusă și engleză intensivă. Elevii sunt susținuți de Specialiștii în studierea limbii engleze (ELLS), vorbitori nativi, care îi ajută să-și îmbunătățească înțelegearea, vorbirea și scrierea în limba engleză, descoperindu-i subtilitățile. În programul extracurricular există mai multe opțiuni de studiere a limbilor, cum ar fi franceza sau germana. De asemenea, în timp ce îi ajută pe copii să-și dezvolte abilități impecabile de limbă engleză, Heritage a dezvoltat și un program care oferă instruire în limbile română/rusă elevilor străini care locuiesc în Moldova.

  • Mai mult decât lecții – programul extracurricular

Școlile internaționale educă personalități integre, încurajând învățarea printr-o gamă mai largă de activități extracurriculare, care, de regulă, nu sunt disponibile în alte școli. Experiența educațională de la Heritage nu se incheie odată cu orele de curs – activitățile suplimentare joacă un rol important în procesul de învățare. Elevii își aleg cluburile și ocupațiile din programul extracurricular complex al Școlii Internaționale Heritage: limbi străine, clubul voluntarilor, volei, baschet, fotbal și alte sporturi, teatru, muzică și formație școlară, dans, interpretare vocală și cor, Robotică, STEM, șah, gimnastică și altele. În efortul de a asigura dezvoltarea armonioasă a copiilor, spațiile Heritage sunt concepute în mod intenționat pentru a se potrivi cerințelor de învățare și siguranță a elevilor – de la sala de sport spațioasă, până la laboratoarele complet echipate și piscina aproape finalizată.

Mai mult, școala sponsorizează evenimente și concursuri care le permit elevilor să concureze sau să colaboreze în diverse moduri cu elevii din alte școli. Un exemplu recent ar fi competiția internațională „World Scholar’s Cup”, desfășurată pentru prima dată în Moldova în martie 2018 și găzduită de Heritage.

  • Acces la tehnologii avansate

Astăzi elevii și profesorii ar trebui să aibă acces la instrumentele secolului 21 în sala de clasă. Heritage valorifică tehnologiile în scopuri educaționale: profesorii folosesc table interactive și sisteme de proiecție, elevii folosesc laptopuri și tablete în clasă, au acces la laboratoare științifice bine echipate, laboratoare STEM, laboratoare de Robotică etc. Însă tehnologia nu este doar sub formă de dispozitive folosite pentru învățare; ea face parte din procesul de învățare propriu-zis, deoarece fiecare copil are propriul cont de citire, clasele utilizează „online classrooms”, iar testele Cambridge International sunt susținute la calculator.

  • Diplome care deschid ușile universităților din toată lumea

În prezent tinerii nu mai aleg neapărat să studieze în țările lor, ci caută oportunități internaționale. Elevii cu o educație internațională sunt mai bine pregătiți pentru a fi admiși în universitățile din alte țări.

Programul academic bazat pe curriculumul Cambridge International garantează că certificarea/calificările obținute sunt recunoscute internațional și deschid ușile universităților din întreaga lume.

  • Educarea responsabilității în comunitate

Crearea unei comunități puternice este foarte importantă pentru o instituție de învățământ care aspiră să devină responsabilă social. La Școala Internațională Heritage, copiii, părinții și profesorii fac parte dintr-o entitate care se implică în dezvoltarea comunității, voluntariat, protejarea mediului și participă în proiecte educaționale inovatoare. Școala s-a angajat să acționeze responsabil, pentru a dezvolta comunitatea Heritage și a avea un impact pozitiv în societate. Pentru toate aceste activități, a fost creat un program dedicat Responsabilității Sociale Corporative (CSR) – „Go Heritage”, care se axează pe 4 domenii-cheie: educație de calitate, etică, spirit civic și comunitate. Prin acest program Heritage a devenit singura instituție de învățământ din Moldova care desfășoară o activitate atât de complexă în materie de CSR. Ca parte a viziunii școlii, „Go Heritage” își propune să dezvolte caracteristicile elevilor IPC și Cambridge International: grija, reflexia, inovația, responsabilitatea, respectul și altele.

Admiterea 2018 la Heritage

Elevii și viitorii elevi au șansa de a se înscrie în singura școală din Moldova care oferă calificări Cambridge, recunoscute pe plan mondial. Școala Internațională Heritage a anunțat disponibilitatea unui număr limitat de locuri pentru anul școlar 2018-2019.

Informațiii suplimentare la: http://heritage.md/ro/admission 

Opinii

Moldova.org recomandă / NewsMaker, ZdG, Agora, Recorder și PressOne

Publicat

pe

De către

La finele fiecărei săptămâni, Moldova.org recomandă cititorilor săi articole din presa locală sau românească, apreciată de membrii echipei noastre ca fiind profesioniste și care respectă deontologia jurnalistică.

NewsMaker: Dom Polski. Как Молдова стала общим домом для разных народов. Часть четвертая

Polonezii au apărut pe teritoriul Moldovei moderne câteva secole în urmă și, deja în secolul al XIX-lea, în provincia Basarabia, familiile aristocratice poloneze au ieșit în evidență, ajungând în fruntea Adunării Nobilimii locale. Majoritatea polonezilor moldoveni sunt descendenți ai refugiaților, dintre care mulți reprezentau șleahta poloneză. Anume datorită aroganței nobililor polonezi de atunci, astăzi ei sunt văzuți ca niște oameni foarte mândri, pentru care interpretarea a ce înseamnă mândrie este mai important decât orice altceva. Cu toate acestea, mulți polonezi moldoveni de astăzi nu își cunosc originile, deoarece strămoșii lor de aici au fost înregistrați în documente ca fiind ucraineni. Pentru a afla mai multe despre polonezii din Moldova, citiți reportajul publicat pe NewsMaker.

Ziarul de Gardă: Hramuri „electorale” cu cinci luni înainte de alegerile parlamentare

„La distanță de cinci luni până la alegerile parlamentare, din 24 februarie 2019, campania electorală, se pare, a început pentru mai mulți membri PDM și PSRM. Respectiv, concertele organizate la 21 septembrie în mai multe localități din țară, cu ocazia hramurilor, s-au transformat în scene electorale pentru socialiștii și democrații cu aspirații de deputați în viitorul Legislativ, scrie ZdG.

Agora: Podurile din Chișinău

14 august 2018. 43 de persoane au murit la Genova, Italia, după prăbușirea unui imens pod rutier, construit din beton armat în anii 60, după planul inginerului Riccardo Morandi. Tragedia este mediatizată intens în presa internațională. La o săptămână după dezastrul din Italia, autoritățile din municipiul Chișinău dispun realizarea unui raport pentru a afla în ce stare se află podurile din Chișinău.

În Chișinău există trei poduri din beton armat construite în anii 60 conform schițelor inginerilor sovietici: podul din strada Ismail, podul de pe bulevardul Grigore Vieru (Zona Circului) și podul din strada Mihai Viteazul. L-am întrebat pe expertul în căi ferate, drumuri și poduri, Sergiu Bejan, cât de îngrijorați trebuie să fim noi, chișinăuienii, de starea podurilor. Mai multe despre starea podurilor din Chișinău, aflați în reportajul realizat de Agora.

Recorder: Sistemul de atenții din școala românească

George Trifan are 32 de ani și este profesor asociat la Colegiul Național Tudor Vianu, unul dintre cele mai bune licee din România. Într-o societate normală n-ar fi mare lucru de spus de spre el: un profesor bun care își face meseria cu pasiune și se ține departe de compromisuri. Însă noi nu trăim într-o societate normală, așa că Trifan devine un caz special și un om nevoit să înoate mereu împotriva curentului.

A ales să meargă la catedră într-o perioadă în care toți IT-iștii din generația lui fug de această meserie și preferă joburi mai bine plătite în multinaționale. A ales să nu se titularizeze pe post pentru că nu e de acord cu acest mecanism și și-a luat ore în învățământul privat ca să-și sporească veniturile (pe lângă „Vianu”, George Trifan predă și la Școala Metropolitană Arc). A ales să vorbească despre marile probleme din Educație când cei mai mulți dintre colegii lui preferă să tacă pentru a nu supăra pe cineva, scrie Recorder.ro.

PressOne: Handbalista română care și-a alăptat copilul în pauza meciului

Jucătoarea de handbal Irina Alexandra Pop (29 de ani) a ieșit în pauza meciului Lleidatana – Agustinos Alicante (24-21), desfășurat duminică, 16 septembrie, pentru a-și alăpta băiețelul de două luni și jumătate, Theo. Marcase până atunci patru goluri pentru echipa sa. Imaginea a fost surprinsă de un fotoreporter, iar Irina a devenit celebră în Spania. Originară din Cluj, ea trăiește de 15 ani în regiunea Huesca. E surprinsă că un gest natural a fost transformat într-o „știre”. Spune că își împarte viața între familie și pasiunea pentru handbal, dar că prioritate au copiii ei. Citiți povestea ei, spusă la persoana întâi, pe pressone.ro.

Citește mai departe

Economie

Avem șanse să mâncăm ecologic pur?

Publicat

pe

De către

Fiecare acțiune a fiecărui om, chiar și cea mai neînsemnată, are un impact asupra naturii. Acest impact a început să fie măsurat abia 26 de ani. La începutul anilor ’90, ecologistul William Rees a introdus termenul de „amprentă ecologică”, pentru a defini impactul tuturor acțiunilor umane asupra mediului înconjurător. Acest indicator se măsoară în „hectare globale” (hg) – unități de teritoriu necesar pentru asigurarea necesităților și utilizarea deșeurilor noastre. Dacă împărțim amprenta umanității la biocapacitatea planetei, putem afla care este viteza de epuizare a resurselor ei. La momentul actual acest raport este egal cu 1,7, adică noi consumăm de 1,7 ori mai multe resurse, decât Pământul reușește să se restabilească. Adică pentru asigurarea echilibrului în lume, omenirea are nevoie de 1,7 planete ca a noastră.

În mediu, amprenta ecologică se schimbă de la țară la țară: spre exemplu în Quatar acest indicator este mai sus de 10hg per om, în Australia este egal cu 9,3hg, în SUA – 8,2hg, în Afganistan și Pachistan este doar 0,79hg.

Republica Moldova se află pe locul 129, conform epuizării resurselor, indicatorul fiind de doar 1,78hg. Cu toate acestea, ne aflăm și noi în lista celor care consumă mai multe resurse decât Pământul poate restabili.

Unul din componentele de bază ale amprentei ecologice (aproximativ 60 -70%) este amprenta de carbon – totalitatea emisiilor gazelor de seră, carese acumulează în atmosferă, în rezultatul activității noastre și care duc la încălzirea globală. Acest indicator se măsoară în echivalent de CO2 (o unitate reprezintă efectul gazelor de seră care se produce la emisia unui kg de bioxid de carbon în atmosferă), și poate măsura mai multe procese, spre exemplu impactul gazelor de eșapament de la automobile, emisia de gaz metan de la fermele de animale, dar și defrișarea pădurilor.

Un alt component important este amprenta de apă. Ecologiștii i-au oferit 3 gradații: apă „verde”, „albastră” și „gri”. Apa „gri” este apa pe care o poluăm (de la spălatul mâinilor cu detergent până la apa reziduală de la fabrici), apa „albastră” este ce pe care o folosim din lacuri, râuri și izvoare subterane și cea „verde” este apa care se acumulează în sol și hrănește plantele.

Enlarge

Eko-sled-1-1024x1024
Belșug alimentar

Dacă ar fi să ne închipuim amprenta ecologică individuală ca o plăcintă, atunci gunoiul ar fi, surprinzător, doar o mică parte. Cele mai mari bucăți ar fi reprezentate de transport, alimentație și locul unde locuim – aproape o treime. Despre această bucată vom vorbi în acest articol.

Oile, vacile și gazul metan

Automobilele sunt nefirești: produc zgomot, lovesc trecătorii pe drumuri iar dacă stați într-un garaj cu un automobil cu motorul pornit, riscați să nu mai ieșiți la aer liber. Carnea pare să fie firească: este mâncată de oameni și pisici și dacă râmâi în aceeași cameră cu o bucată de carne, poți să te simți neplăcut, dar nu mori de la asta. Cu toate acestea, unii experți consideră că dacă vom reduce consumul de carne de vită și ovină,impactul poate fi mai mare decât dacă trecem de la automobile la biciclete.

Conform studiilor efectuare de organizația ecologistă Environmental Working Group (EWG) în SUA, un kilogram de carne de ovină, pe tot parcursul ciclului de producție, emite în atmosferă 39kg de CO2 (echivalentul emisiei de gaze a unui automobil nou după parcurgerea a 130 -140km). Un kilogram de carne de vită emite în atmosferă 27kg de CO2. În acelaș timp, carnea de porc sau de pasăre „va costa” natura doar cu 12kg și 7kg de CO2.

Acelaș lucru îl putem spune și despre amprenta de apă: producerea unui kilogram de carne de vită necesită 15 000 litri de apă iar pentru carne de porc sau găină e necesar de 2,5 și 3,5 mai puțin.

Enlarge

foodprints
Amprenta ecologica a alimentelor

Cifrele pot fi diferite, în dependență de țară, dar corelația rămâne aceeași: carnea de vită și ovină sunt în fruntea listei, după amprenta ecologică. Dar hai să aflăm de ce?

„De vină” este fiziologia animalelor ierbivore. În condițiile naturale ele se alimentează preponderent cu iarnă, adică celuloză rigidă, pe care multe alte animale nu sunt în stare să le digere. Digestia este asigurată de microorganismele simbionte, care trăiesc în stomacul lor cu patru camere, în special este vorba de archaea, bacterii metanogene, care în procesul de chemosinteză elimină gazul metan. Acest gas este eliminat din organismul bovinei sau ovinei prin eructație și meteorism.

Conform unor calcule, o vită elimină pe parcursul zilei între 100 și 500 de litri de metan, o oaie elimină până la 30 litri de gaz. În lume se numără aproximativ 1,5 mlrd de vite, alte ierbivore mai mici ajung până la 1 mlrd. Gazul metan este unul din cele mai periculoase gaze care produc efectul de seră (de 23 ori mai periculos decât CO2). Este clar de ce emisiile produse în urma creșterii vitelor formează aproximativ 9,5% din volumul mondial al emisiilor de gaze de seră și de ce FAO – Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU a hotărât să  numească creșterea industrială a animalelor – unul din principalii factori de distrugere a mediului înconjurător.

Enlarge

personalcarbonbudgets
Amprenta de carbon conform https://reneweconomy.com.au

Astăzi în mai multe țări se lansează programe care au ca scop scăderea volumului emisiilor de gaze de seră. Aceste programe vizează în primul rând creșterea animalelor ierbivore. Spre exemplu, în cadrul Universității Aarhus din Danemarca se lucrează la crearea unei ierbi modificate genetic care ar scădea producerea de gaz metan. Din păcate, aceste studii sunt de lungă durată, așa că situația în scurt timp nu se va schimba.

Metanul nu este singura problemă. Alimentația animalelor ierbivore este cea mai puțin eficientă comparativ cu tot restul animalelor care sunt prezente în meniul nostru – porc, pește și pasăre.

Coeficientul de conversie a hranei pentru specia de pește Pangasius și a insectelor comestibile este mai mic de 2: la 1,7 -1,8 kg de hrană ei cresc cu un kilogram în masă. La găini acest indicator este de 2, la porc de 3,5 dar la vită de obicei nu este mai mic de 6 sau chiar 8, adică pentru ca vițelul să crească cu un kilogram, trebuie să mănânce 6 sau chiar 8kg de hrană. Astfel crește și aprenta de apă a producerii cărnii de vită și oaie.

„Carnea etică, adică obținută de la animalele care au crescut pe pășuni deschise, tot nu este o soluție. Volumul emisiilor de gaze de seră în acest caz crește pentru că alimentarea cu iarbă este mai puțin energetică iar vitele și oile elimină mai mult metan. Iar pentru fermele „etice” este nevoie de un teritoriu mai mare iar creșterea industrială a animalelor deja ocupă până la 30% din totalul solului accesibil pentru prelucrare de pe glob.

Cumperi „Bio”?

Termenul „agricultură organică” a fost inventat în 1940, dar popularitatea produselor „bio” a început să fie simțită la sfârșitul secolului trecut. Către anul 2016, volumul pieții pentru aceste produse a depășit în Europa suma de 33 mlrd euro. Mulți cumpărători sunt gata să plătească pentru „linte bio”, „castraveți bio” sau       roșii bio” cu 20% sau chiar 100% mai mult decât pentru legumele care nu sunt „bio”. De vină în mare parte este publicitatea: ei sunt siguri că astfel vor salva planeta. Ne grăbim să-i dezamăgim.

Dacă e să ne orientăm după calitățile dietice ale produselor bio, atunci totul este clar, ele nu au urme de pesticide. În acelaș timp, nu încetează disputele cu privire la folosul fermelor organice pentru mediul ambiant. Adepții culturii bio aduc drept argument, folosirea scăzută a ierbicidelor, pesticidelor și îngrășămintele de azot, care formează zone moarte pe coastele mărilor și deltele râurilor. Oponenții lor îi contrazic: fermele bio folosesc cu mult mai mult teren și dacă am dori să hrănim toți oamenii cu aceste produse, ar trebui să defrișăm o suprafață de păduri de 1,5 mai mult decât este acum.

Enlarge

Eko-sled-5-1024x1024
Imagine simbol

Transportul produce o treime din totalul emisiilor gazelor de seră. Cu cât mai des ne deplasăm, cu atât este mai înaltă presiunea asupra naturii. Nu ar fi logic să transpunem acest principiu și asupra alimentației și să presupunem că anume transportul produselor este cauza principală a amprentei lor de carbon, care este imensă. Prin urmare importul de banane din America Latină, a cărnii din Australia și a portocalelor din Africa este cauza tuturor relelor?

Așa consideră mulți, prin urmare sfatul „alimentează-te cu ceea ce găsești local pentru a ajuta naturii” se poate întâlni nu doar pe paginile despre ecologie dar și pe cele cu rețete culinare. Hrana locală se transformă în problemă de etică: ai cumpărat roșii din Turcia – ai comis un păcat împotriva Naturii, le-ai obținut din sera vecinului, ai ajutat planeta.

Continuarea articolului o puteți găsi aici.

Citește mai departe

Politică

Atenție de unde vă informați! Un studiu arată că spațiul informațional on-line din Moldova continuă să fie afectat puternic de propaganda rusă

Publicat

pe

De către

Sursele mass-media promovează în țara noastră interesele Federației Ruse și-au mărit numărul știrilor și articolelor manipulatorii pe parcursul ultimilor trei ani, arată un studiu realizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Acțiunile autorităților până la moment continuă să fie insuficiente pentru a opri propaganda externă pro-rusă și efectele sale negative pentru spațiul informațional din Republica Moldova. Totodată, este de remarcat efortul tot mai mare al organizațiilor societății civile din țara noastră și susținerea partenerilor de dezvoltare care promovează tot mai multe inițiative de identificare și combatere a falsurilor mediatice.

Nota analitică IPRE are la baza o analiză a conținutului știrilor și articolelor publicate pe parcursul ultimilor ani, publicate de trei surse media on-line rusești prezente în Republica Moldova (Sputnik.md, KP.md, Vedomosti.md). Analiză arată că aceste surse media promovează activ informații manipulatorii care propagă interesele Kremlinului în spațiul mediatic din țara noastră. În total au fost analizate 652 de link-uri, plasate în perioada anilor 2015-2017, pe site-urile www.sputnik.md (308 link-uri), www.kp.md (231 link-uri) și www.vedomosti.md (113 link-uri) (Fig. 1).

Totodată, pe parcursul ultimilor trei ani, portalul sputnik.md a publicat în 2015 – 63 de articole cu tentă propagandistică, în 2016 – 106, iar în 2017 – 139. La rândul său, kp.md a scris în 2015 – 69 de materiale pro-Rusia, în 2016 – 72, iar în 2017 – 90 (fig. 2). O altă caracteristică specifică este că majoritatea articolelor publicate în mass-media analizată nu sunt semnate de autori. Primul loc la numărul de articole publicate de autori anonimi îl deține portalul sputnik.md, care a distribuit doar 12 articole semnate de autori și 296 de anonimi.

În cadrul cercetării au fost analizate trei subiecte centrale care au fost: Războiul din Siria, Implicarea Federației Ruse în procesele electorale din alte țări, problema energetică și Interesele Federației Ruse. Astfel, pe primul subiect portalul sputnik.md a publicat cele mai multe articole – 220, despre implicare în alegeri și atacurile cibernetice s-au publicat 23 articole, iar despre interesele Federației Ruse și livrările de gaze – 65. Ziarul și portalul kp.md a publicat pe subiectul conflictului din Siria 141 articole, pe cel al alegerilor – 38 și pe cel energetic – 52. De asemenea, vedomosti.md a publicat 62 de articole pe subiectul sirian, 13 pe cel al alegerilor și 38 pe cel energetic (fig.3).

„În materialele publicate de mass-media care promovează interesele Federației Ruse în Republica Moldova sunt transmise sistematic și promovate intens mesaje anti-americane, anti-europene și anti-occidentale. Aceasta se face cu scopul de a influența atitudinile și convingerile cetățenilor moldoveni, încercând să promoveze ideea că doar Federația Rusă este capabilă să rezolve cele mai mari probleme din întreaga lume. Aceste mesaje au un caracter propagandistic pronunțat, iar tehnicile de manipulare folosite sunt cele mai diverse”, consideră Simion Ciochină, autorul notei analitice.

Potrivit analizei IPRE, cu toate că în ultimii ani, atât autoritățile, cât și societatea civilă, au făcut mai mulți pași în combaterea acestui fenomen, sunt necesare eforturi suplimentare. Iată câteva direcții susține de expertul IPRE, care trebuie explorate în continuare:

  • Stabilirea unui mecanism de monitorizare, identificare și sancționare a surselor media on-line care promovează conținut mediatic cu vădită tentă propagandistică;
  • Promovarea transparenței proprietarilor și surselor de finanțare a surselor media on-line;
  • Identificarea în cooperare cu organizațiilor internaționale și organizații neguvernamentale de profil a acțiunilor pentru protejarea spațiului informațional al Republicii Moldova de fenomenul mediatic propagandistic intern și extern;
  • Introducerea în curricula școlară a unei noi discipline, care ar dezvolta gândirea critică și va dezvolta educația mediatică în rândul tinerilor;
  • Dezvoltarea campaniilor de deconspirare a surselor mass-media care promovează dezinformarea.
Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com