În 2,5 ani, leul s-a apreciat cu 23% față de dolar. Ce urmează? — Moldova.org
Connect with us

Economie

În 2,5 ani, leul s-a apreciat cu 23% față de dolar. Ce urmează?

Publicat

pe

Leul moldovenesc se apreciază continuu timp de 32 de luni consecutiv începând cu ianuarie 2016. Astfel, din ianuarie 2016 și până în prima săptămână din august 2018, leul s-a apreciat cu 23% de față de dolar, iar față de euro cu 15%, scrie pe blogul său expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, oferta excesivă de valută din partea cetățenilor în ultimii 2,5 ani a fost cu 665 milioane dolari mai mare decât cererea din partea agenților economici. Aceasta a fost factorul de bază care a determinat aprecierea valutei naționale.

Totodată, Veaceslav Ioniță a menționat că în viitorul apropiat vom asista la 2 fenomene cu efecte diametral opuse: Legea privind amnistia capitalului care, cel mai probabil, va genera noi intrări de valută în piață și creșterea ofertei de valută și, respectiv, experiența ultimilor 15 ani arată că în preajma alegerilor unii jucători decid să retragă valuta de pe piață și creează o cerere ridicată.

Tind să cred că aceste două tendințe diametral opuse se vor compensa una pe alta și pe final nu vom asista la perturbații majore pe piața valutară”, a opinat expertul.

Constatările expertului Veaceslav Ioniță:

  • Leul moldovenesc se apreciază continuu timp de 32 de luni consecutiv începând cu ianuarie 2016
  • Față de USD leul s-a apreciat cu 23% de la 20,31 Lei/USD în ianuarie 2016 până la 16,53 lei/USD în prima săptămână din august 2018
  • În această perioadă leul s-a apreciat față de Euro cu 15% de la 22,08 Lei/Euro până la 19,22 Lei/Euro
  • Cursul valutar în Moldova se duce doar după USD, iar față de Euro se stabilește în dependență de evoluția cursului USD/Euro pe piața internațională. În perioada analizată Euro s-a apreciat față de USD cu 8% de la 1,09 USD/Euro până la 1,16 USD/Euro.
  • Leul a cunoscut în acești 2 ani și jumătate câteva deprecieri ușoare față de Euro în perioadele când Euro se aprecia mai accelerat față de USD.
  • În perioada 2014-2015 cererea Netă de Valută a fost cu 800 milioane USD mai mare decât Oferta, fapt ce a dus la deprecierea valutei naționale.
  • In primul trimestru 2016 cererea și oferta de valută s-a echilibrat la nivel de 1,76 miliarde USD în valoare anuală.
  • În perioada 2016-2018(tr.II) Oferta Netă de valută a fost cu 665 milioane USD mai mare decât cererea. Această situație s-a datorat creșterii mai accelerate a ofertei din partea persoanelor fizice decât a cererii de valută din partea persoanelor juridice. Această ofertă excesivă a dus la aprecierea valutei naționale.
  • Cea mai mare presiune pe piața valutară, prin ofertă excesivă de valută sa întâmplat în trimestrul II și III din 2016 urmat de trimestrul II,III și IV din 2017.
  • În 2018 presiunea pe piața valutară a scăzut considerabil, datorită creșterii mai accelerate a cererii, în special în trimestrul II, când cererea de valută a atins nivelul record de 546 milioane USD, comparativ cu media de 400 milioane USD din ultimii 2,5 ani. Piața valutară în trimestrul II din 2018 a avut un comportament atipic perioadei 2015-2017 și a fost asemănătoare trimestrului II din 2014 înainte de alegeri.
  • Ce va fi mai departe? Greu de prognozat deoarece v-om asista la 2 fenomene cu efecte diametral opuse. 1) Legea privind amnistia capitalului cel mai probabil va genera noi intrări de valută în piață și creșterea ofertei de valută, 2) experiența ultimilor 15 ani arată că în preajma alegerilor unii jucători decid să retragă valuta de pe piață și creează o cerere ridicată. Tind să cred că aceste două tendințe diametral opuse se v-or compensa una pe alta și pe final nu v-om asista la perturbații majore pe piața valutară.
  • În opinia mea Leul moldovenesc până la alegeri va avea o rată stabilă cu o ușoară înclinație de apreciere față de USD și Euro.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Economie

Schimbare istorică. Banca Transilvania a ajuns cel mai mare grup bancar din România

Publicat

pe

De către

Banca Transilvania şi-a depăşit şi cel mai puternic rival – BCR- în pri­ma jumătate a acestui an şi a de­venit cel mai mare grup bancar din România, dar şi cel mai pro­fitabil, culegând practic roadele unei strate­gii de creştere atât organică, cât şi anorganică, „respec­ta­tă cu sfinţenie“, scrie Ziarul Financiar.

Grupul BT controla la finalul lunii iunie a acestui an active în va­loa­re de 75,3 miliarde de lei, în creştere cu 25% faţă de aceeaşi pe­rioa­dă a anului trecut şi cu 5,1 miliarde de lei mai mult decât principalul său competitor- grupul BCR.

Privind retrospectiv, în urmă cu zece ani Banca Transilvania aproape că nu conta şi nu reprezenta nicidecum o ameninţare pentru BCR, care avea active de aproape patru ori mai mari şi care părea de neclintit. Nici pentru BRD SocGen, al doilea jucător la acea vreme, Banca Transilvania nu era un rival de temut, având în vedere că di­mensiunea BRD era de 2,5 ori mai mare decât cea a băncii de la Cluj.

Abia în ultimii ani Banca Transilvania a devenit un competitor serios pentru BRD, iar în 2016 banca de la Cluj a reuşit să îi ia băncii cu capital francez locul în clasamentul după active.

Accederea grupului BT pe primul loc în piaţa bancară locală după prima jumătate a acestui an a fost în primul rând rezultatul achiziţiei Bancpost, instituţie de credit ale cărei rezultate financiare sunt incluse în raportările aferente acestui prim semestru din 2018..

Tranzacţia a primit la toate aprobările necesare la mijlocul lunii martie 2018, iar Banca Transilvania este în prezent în proces de integrare a operaţiunilor Bancpost. Acesta este estimat să se finalizeze în primul trimestru din 2019. Pe lângă rezultatele Bancpost, în situaţiile financiare ale grupului BT sunt incluse şi rezultatele diviziilor de leasing şi credite de consum preluat de la Eurobank (ERB Leasing IFN S.A., ERB Retail Services IFN S.A.), precum şi cele ale Victoriabank (banca din Republica Moldova deţinută de BT), ale BT Leasing, BT Direct IFN, BT Microfinanţare IFN şi BT Asset Management, mai scrie Ziarul Financiar.

Precizăm că Banca Transilvania a devenit acţionar al Victoriabank, a treia bancă din Republica Moldova din punct de vedere al activelor, având o participaţie de peste 72% împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

BT a devenit primul investitor bancar străin de pe piaţa din Republica Moldova din ultimii zece ani. Banca Transilvania și-a anunţat în noiembrie 2017 planul de a investi în Republica Moldova.

Citește mai departe

Economie

Statul va acorda IMM garanții în mărime de 80% din valoarea creditelor contractate de la bănci pentru dezvoltarea afacerilor

Publicat

pe

De către

Statul va acorda Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) garanții în mărime de 80% din valoarea creditelor contractate de la bănci pentru dezvoltării afacerilor. Prevederile sunt incluse în noul Regulament de activitate a Fondul de Garantare a Creditelor, gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).

Documentul are drept scop facilitarea accesului la finanţare a IMM-urilor care nu dispun de garanții suficiente pentru contractarea unui credit, dar și creșterea gradului de transparență în procesul de acordare a garanțiilor financiare.

Pentru a beneficia de garanții de la stat, antreprenorii trebuie să depună o cerere la una dintre băncile partenere ale ODIMM, după care banca va examina cererea de acordare a creditului și va înainta către ODIMM cererea de garantare însoțită de solicitarea întreprinderii. ODIMM va examina cererea de garantare în termen de până la 5 zile lucrătoare, iar în cazul acceptării acesteia, banca și solicitantul vor putea semna contractul de credit.

Resursele financiare ale Fondului de Garantare a Creditelor sunt formate din alocații de la Bugetul de Stat, din asistență de la donatori, dar și din alte surse.

Rolul emiterii garanțiilor financiare pentru creditele obținute de către IMM-uri a fost atribuit ODIMM în anul 2007. Până în prezent, ODIMM a emis garanții financiare pentru mai mult de 300 de companii, în valoare de 92 milioane de lei, care au facilitat obținerea creditelor bancare în sumă de 274,5 milioane de lei.

Finanțarea IMM-urilor a contribuit la implementarea unor proiecte investiționale care au permis crearea a peste 500 locuri noi de muncă.

Citește mai departe

Economie

Ministrul Gaburici: Dispariția mașinilor de taxi este o dovadă că mulți activau ilegal. Cer soluții concrete

Publicat

pe

De către

Numărul șoferilor și al mașinilor de taxi s-au redus ca urmare a acțiunilor de control întreprinse în ultima perioadă de către Agenția Națională Transport Auto, Serviciul Fiscal de Stat și Inspectoratul Național de Patrulare. Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a convocat astăzi în ședință Asociația Transportatorilor Auto în regim de taxi, pentru a discuta situația creată.

Odată cu intensificarea controalelor au dispărut mașinile de taxi, o dovadă clară că mulți șoferi activau ilegal. Este o situație care mă alarmează, mai ales că peste două săptămâni începe școala – perioada în care crește numărul solicitărilor serviciilor de taxi. De aceea, până joi cer soluții concrete, altfel încât să rezolvăm situația din domeniu. Trebuie suplinit numărul de mașini și șoferi, pentru a face față cererii”, a menționat ministrul.

Chiril Gaburici a cerut Asociației Transportatorilor Auto în regim de taxi să vină cu propuneri concrete pentru combaterea activității ilicite în domeniu. Ministrul a reiterat că vor continua controalele.

„Scopul nostru nu este de a umbla cu bâta din urma companiilor de taxi, ci de a crea condiții egale de activitate pentru toți actorii din domeniu. Odată cu obligarea șoferilor de taxi să ofere bonuri de casă călătorilor, am început lupta cu transportatorii iliciți. La 1 octombrie intră în vigoare modificările la Codul rutier și vom avea toate instrumentele și pârghiile necesare pentru a impune și companiile de taxi care activează online să se conformeze legii”, a punctat ministrul Economiei și Infrastructurii.

Reprezentantul Asociației Transportatorilor Auto în regim de taxi a apreciat noul sistem de impozitare, care va intra în vigoare începând cu 1 octombrie 2018, menționând că astfel va crește calitatea serviciilor din domeniu.

Potrivit modificărilor, taximetriștii care au un salariu mai mic de 10 mii de lei vor plăti un impozit pe venit fix, de 500 de lei lunar. De asemenea, asigurarea medicală şi cea socială vor constitui a 12-a parte din rata anuală, iar cheltuielile pentru reparația mașinilor vor deveni deductibile.

„Aceste facilități fiscale vor permite companiilor de taxi să-și reînnoiască parcul de automobile și să presteze servicii calitative cetățenilor. Înțeleg că am început lupta cu transportatorii iliciți, iar aceasta este o dovadă câți dintre ei lucrau legal și câți activau ilegal, fără aparate de casă”, a mai spus Chiril Gaburici.

Anterior, ministrul Chiril Gaburici a avut discuții cu agenții economici care prestează servicii de transport auto de călători în regim de taxi și cei care dețin restaurante, hoteluri și baruri privind sistemul de impozitare și acțiunile care trebuie întreprinse pentru combaterea activității ilegale în aceste domenii.

Citește mai departe